Adaugă-ne ca sursă preferată în GoogleLuni, credincioşii ortodocşi intră în Săptămâna Mare, una dintre cele mai importante perioade din an. În aceste zile se ţin slujbe speciale la biserică şi se respectă fel de fel de obiceiuri legate de pregătirile de Paşte.
Potrivit crestinortodox.ro, postul Pastelui se incheie cu Saptamana Mare, a patimilor lui Hristos. In Saptamana Mare se face curatenie generala in gospodarii. Curtile sunt maturate, gardurile sunt reparate, santurile sunt curatate de namol si adancite. Casele trebuie sa straluceasca de curatenie.
In lunea Saptamanii Mari se scoate totul la aerisit, se lipesc si se varuiesc casele, iar mobilierul este spalat si reparat.
Pana miercuri, inclusiv, sunt permise muncile in camp. Dupa aceasta zi barbatii fac treaba pe langa casa, ajutandu-si nevestele la treburile gospodaresti.
In Joia Mare, fiecare familie duce la biserica colaci, prescuri, vin, miere de albine si fructe pentru a fi sfintite si impartite. Pana la Joia Mare, femeile se straduiau sa termine torsul de frica Joimaritei care in imaginarul popular era o femeie cu o infatisare fioroasa ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de maritat. Uneltele de tortura ale Joimaritei erau caldura, oala cu jaratec, vatraiul sau carligul pentru foc. Aceasta fiinta mitologica folosea mijloace cumplite de tortura: ardea degetele si mainile fetelor si femeilor lenese, le parlea parul si unghiile si incendia fuioarele de canepa gasite netoarse.
Conform traditiei, in noaptea ce premerge Joia Mare sau in dimineata acestei zile se deschid mormintele si sufletele mortilor se intorc la casele lor. Pentru intampinarea lor se aprindeau focuri prin curti, in fata casei sau in cimitire, crezandu-se ca, astfel, ei aveau posibilitatea sa se incalzeasca. Focurile de Joi-Mari erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort in parte sau pentru toti mortii din familie si reprezentau o replica precrestina la inhumarea crestina din Vinerea Mare.
Joia Mare este ziua in care, de regula, se prepara cele mai importante copturi pascale: pasca,cozonacii cu mac si nuca si babele coapte in forme speciale de ceramica. Pasca cea mai importanta coptura rituala a Pastelui, se face din faina de grau de cea mai buna calitate, cernuta prin sita deasa, si are, cel mai adesea, forma rotunda.
Ultima vineri din Postul Mare este mai este numita Vinerea Pastilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagra, Vinerea Seaca sau Vinerea Mare. Conform traditiei crestine, este ziua in care Iisus a fost rastignit si a murit pe cruce pentru rascumpararea neamului omenesc de sub jugul pactului stramosesc. Din aceasta cauza Vinerea Mare este zi de post negru.
In Vinerea Mare, dimineata, inainte de rasaritul soarelui, oamenii alergau desculti prin roua sau se scaldau tainic in ape curgatoare crezand ca, in felul acesta, vor fi sanatosi pe tot parcursul anului.
Sambata Mare este ultima zi de pregatire a Pastilor, cand femeile trebuie sa pregateasca marea majoritate a mancarilor si sa faca ultimele retusuri la hainele noi pe care urmau sa le imbrace in zilele de Pasti. De obicei, in Sambata Mare are loc si sacrificiul mielului, din carnea caruia se pregatesc mancari traditionale.
