Live acumObservator 06 Weekend
Prime Time 20:00Asia Express - Drumul Comorilor

Tradiții și superstiții din Ajunul Crăciunului. Ce obiceiuri îți aduc noroc tot anul

Numeroase tradiții și superstiții din Ajunul Crăciunului sunt urmate pentru a aduce noroc în noul an. Iată unele dintre cele mai cunoscute obiceiuri de pe 24 decembrie.

Ce tradiții și superstiții din Ajunul Crăciunului aduc noroc

Shutterstock

Ajunul Crăciunului, sărbătorit pe 24 decembrie, cu o zi înainte de Crăciun, are numeroase obiceiuri și superstiții care sunt urmate de oameni din întreaga lume, inclusiv în România.

Fiecare cultură are tradiții de sărbătoare ce sunt urmate și astăzi, dintre acestea unele care nu se regăsesc și în România.

În Norvegia, de exemplu, oamenii ascund măturile în Ajunul Crăciunului, pentru a nu fi furate de spirite malefice, pe când în Islanda, o altă țară nordică, se regăsește legenda pisicii de Yule, Jolakotturinn, ce îi vânează pe cei care nu au primit haine noi pe 24 decembrie, scrie CNN.

Tradiții și superstiții din Ajunul Crăciunului în România

Tradițiile și superstițiile transmise din generație în generație se regăsesc și astăzi în case din întreaga țară.

Citește și: Mesaje și urări de Crăciun. Idei de SMS pe care le poți trimite celor dragi

În timp ce unele familii prepară și astăzi covrigi pentru colindători, altele pregătesc un aluat special, pentru a alunga deochiul. Iată unele dintre cele mai întâlnite tradiții și superstiții din Ajunul Crăciunului.

Colindele din Ajunul Crăciunului

Vezi mai multe imagini în GALERIA FOTO

Ziua de 24 decembrie e considerată de generații întregi drept zi de colindat, cel mai cunoscut colind din Ajunul Crăciunului fiind “Moș Ajun”. Un alt colindat preferat din această perioadă e și “Steaua”, ambele menite să aducă noroc caselor care primesc colindători.

Costumarea în urs sau capră

Pentru a îndepărtă spiritele rele și ghinionul, trraditia spune că e ideal că cineva să se îmbrace în urs sau capră, pentru a merge la colindat, scrie Mediafax. Costumul are și o mască multicoloră, ce diferă puțin în funcție de zonă, dar are același scop - izgonirea spiritelor rele.

Pregătirea covrigilor din Ajunul Crăciunului

Pentru că Ajunul Crăciunului e zi în care vin colindătorii din casă în casă, pentru urări norocoase în noul an, tradiția spune că familiile trebuie să pregătească covrigi pentru a fi oferiți colindătorilor. În unele regiuni, covrigii sunt colaci sau colăcei.

Citește și: Ajunul Crăciunului. Semnificația acestei zile pentru credincioși

Rețeta aluatului variază în funcție de zonă, însă tradiția poate fi găsită în majoritatea locațiilor din România.

Împodobirea bradului de Crăciun

Împodobirea bradului de Crăciun e o tradiție de secole întregi ce rezistă și astăzi în majoritatea țărilor, inclusiv în România.

Tradiția spune că bradul de Crăciun trebuie să fie pregătit în Ajunul Crăciunului. Se crede că, pentru a avea noroc, bradul de Crăciun trebuie decorat cu ornamente roșii, ce țîn departe spiritele malefice și alungă ghinionul pentru tot anul.

Cum a apărut tradiția bradului de Crăciun

Puțini știu că tradiția împodobirii bradului de Crăciun e legată de obiceiuri de milenii, ce aveau loc în apropierea solstițiului de iarnă, scrie History.

În Egiptul Antic, oamenii îl celebrau pe zeul Ra prin aducerea în locuință a plantelor verzi. Tradiția exista și în Roma Antică, în cadrul festivalului Saturnalia, ce sărbătoarea zeul Saturn, timp în care oamenii își decorau locuințele cu plante sempervirescente.

În țările nordice, coniferele erau considerate plantele sacre ale zeului soarelui, Balder.

Tradiția decorării bradului de Crăciun, similară cu cea de astăzi, ar fi început în secolul 16, în Germania, când creștinii au adus pomi decorați în locuințele lor, obicei ce se păstrează și astăzi.

Din Germania, obiceiul s-a extins în numeroase alte țări, și a trecut chiar și oceanul, până în SUA, unde tradiția bradului de Crăciun se poate regăsi în majoritatea caselor in Ajunul Crăciunului.

Recomandari