Tradiţii şi superstiţii în Săptămâna Mare! Ce nu ai voie să faci în zilele dinaintea Paştelui

Urmărește A1 pe Discover

Săptămâna Patimilor este ultima săptămână a Postului Paştilor, de la Sâmbăta lui Lazăr până în Ziua de Paşti. În această săptămână se fac slujbe bisericeşti pentru pomenirea ultimelor zile ale lui Hristos pe pământ înainte de răstignire şi învierea Lui

Prima zi din Săptămâna Mare începe cu Vecernia de sâmbătă seara în memoria Intrării Domnului în Ierusalim (Duminica Floriilor).

Lunea cea Mare

Din această zi încep Sfintele Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos. Iosif cel prefrumos – fiul cel mai mic al patriarhului Iacov, născut din Rahila – este icoană a lui Hristos, pentru că, asemenea lui, şi Domnul nostru a fost invidiat de iudei, a fost vândut de ucenicul său cu treizeci de arginţi, a fost închis în groapa întunecoasă a mormântului. Sculându-Se de acolo prin El însuşi, împărăţeşte peste Egipt, adică peste tot păcatul, îl învinge cu putere şi, ca un iubitor de oameni, ne răscumpără prin darea hranei celei de taină, dându-Se pe El însuşi pentru noi şi ne hrăneşte cu pâine cerească.

Tot în aceeaşi zi facem pomenire de smochinul cel neroditor care s-a uscat prin blestemul Domnului (Matei 21, 17-19). Ca să convingă poporul nerecunoscător că are putere îndestulătoare şi spre a pedepsi, ca un Bun nu vrea să-şi arate puterea Sa de a pedepsi faţă de om, ci faţă de ceva care are o fire neînsufleţită şi nesimţitoare.

În Marţea Mare se aspiră, se dă cu mătura, se spala geamuri şi se fac treburile grele pe lângă casă.

Miercurea Mare este ultima zi în care se mai pot face treburi pe câmp sau se mai spala şi călca. Din această zi, se spune că bărbaţii trebuie să stea pe lângă casa şi să îşi ajute nevestele.

Joia Mare este ultima zi în care se pomenesc morţii, iar femeile merg la biserică şi împart colaci de post, vin, miere şi fructe. Bărbaţii aprind focuri rituale în curţi, pentru sufletele morţilor care se reîntorc acasă. În după-amiaza acestei zile se fac copturile: pâinea, pască şi cozonacul.

În Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor se ţine post negru, nu se face treaba sau mâncare, unii se scaldă în râuri pentru a fi sănătoşi tot timpul anului şi seara se merge la biserică pentru Prohod şi trecerea pe sub Sfântul Aer.

În Sâmbăta Mare, femeile pregătesc mielul sacrificat în această zi, fac ultimele pregătiri pentru masă şi scot hainele noi pentru Înviere. Seara se vopsesc ouăle, dacă nu s-au pregătit din Joia Mare, şi se face un coş pentru biserica ce conţine: ouă roşii, pasca, cozonac, sare, ustoroi, friptura de miel etc.