În diferite culturi, un anumit fenomen a devenit tot mai popular printre oameni, însă în România doar 5% dintre români preferă să facă asta.
Citește și: Tesla deschide restaurantul viitorului. Cum arată locația care folosește roboți drept chelneri
La ce sunt încă reticenți românii, în timp ce în alte țări este o obișnuință
Este vorba de solo dining, un fenomen popular în Japonia, Statele Unite ale Americii și alte țări. Solo diningul înseamnă să iei masa în oraș singur. Deși în România sunt o sumedenie de prejudecăți, de la viața persoanlă a persoanei repsective, până la situația sa financiară, în alte țări astfel de prejudecăți nu există.
În Japonia, fenomenul este numit „Hitori Meshi” și este deja o normalitate. În Statele Unite ale Americii, jumătate dintre mesele zilei sunt consumate individual. La restaurante și localuri, oamenii pot fi întâmpinați cu cărți, reviste sau chiar tablete care să le țină companie. În România, trendul nu a prins încă decât la 5% dintre cetățeni.
„Încă este privit cu reticenţă, dar am observat în ultimul timp o uşoară creştere a oamenilor care preferă să iasă să ia masa singuri în oraş. Dacă observăm că trendul este în creştere, noi ne gândim chiar să ţinem o zonă a restaurantului pentru diningul solo”, a precizat proprietara unui restaurant, conform Observatornews.ro.
Românii care nu au probleme în ceea ce privește mâncatul individual au vârste cuprinse între 18 şi 28 de ani, adică cei din Generaţia Z. Aceștia sunt printre cei mai relaxaţi când vine vorba de a mânca singuri. Aproape 8% dintre aceşti tineri o fac frecvent, iar jumătate ocazional.
În timp ce milenialii, cu vârste cuprinse între 29 și 44 de ani, sunt mai reticenți: doar 6% ies singuri la masă regulat, iar aproape 30% evită complet experiența.
Românii trecuți de 45 de ani ori nu au făcut niciodată asta, ori nu o vor face. Doar 3% dintre ei aleg, frecvent, solo dining, iar 30% nu au făcut-o niciodată.
Citește și: Salt Bea, exclus de la petreceri exclusiviste. De ce îi închid oamenii ușa acum celebrului bucătar
„Diferă foarte mult în ceea ce priveşte diferenţa de vârstă pentru că în mod conştient, mai nou, lumea alege să meargă singură la resturant, în spaţii publice, pentru că aleg o viaţă mai autonomă, mai individualizată sau pentru a practica self-care, pentru a se bucura de timpul cu propria persoană. Şi atunci contează mult mai puţin ce cred cei din exterior, dacă ei sunt bine cu ei înşişi”, este de părere Lucian Drinc, sociolog.
Un motiv pentru care românii sunt mai reticenți în ceea ce privește acest fenomen - solo dining - poate fi și cultura. În mentalitatea românilor, mesele sunt în familie, sunt un mijloc de a relua legături, de a socializa, de a pune la punct detalii personale. Mesele în familie sunt uneori singurele momente în care toți cei apropiați sunt împreună. De aici și reticența în a mânca singur, mai ales în spații publice, unde intervine și senzația de rușine (ceilalți ar putea crede că nu au prieteni sau că sunt dificili și astfel izolați de colegi).
Societatea de astăzi îi determină pe oameni să se concentreze mai mult pe muncă, pe susținerea familiei din punct de vedere financiar, iar asta în detrimentul timpului petrecut cu cei dragi.
Totodată, mâncarea este asociată cu o doză de confort, liniște, care lipsește în multe familii în prezent. Astfel că, oamenii aleg să ia masa singuri, să se deconecteze și să-și pună ordine în gânduri fără să dea socoteală de alegerea alimentelor, de modul în care mănâncă sau alte astfel de lucruri, care le-ar perturba liniștea - o adevărată terapie.
Ministrul Agriculturii, despre cum reducem dependența de importuri, în exclusivitate, la Observator Antena 1... O tânără a refuzat să plătească și mâncarea prietenei sale. Ce a înfuriat-o și le poate costa relația...
