Suntem în sezonul 1995-1996 al celei mai importante competiții de cluburi din lume. De 4 ani, Cupa Campionilor se transformase în Liga Campionilor. Cum era normal la acea vreme, de la startul acestei competiții nu lipsea cea mai tare echipă a României: Steaua București.
Pe 5 decembrie, în Ghencea, elevii lui Țiți Dumitriu sunt gata să dea piept cu marele Juventus Torino condus de Marcello Lippi. Bucureștiul e lovit însă de un viscol cumplit, iar meciul este amânat pentru a doua zi. ”De Moș Nicolae, Juve ia bătaie”, era cel mai optimist titlu în presa românească de la acea vreme. Cu toții sperau ca legende precum Del Piero, Deschamps, Ravanelli sau Conte să se împiedice de ”iadul alb” din capitala României.
La acea vreme, Steaua era ”îmbibată” și ea de nume grele ale fotbalului românesc. Nu lipseau din echipe de start ”Tătuca” Didi Prodan, Bogdan Stelea, Toni Doboș, Costel Gâlcă, Damian Militaru, Ion Vlădoiu sau Iulian Filipescu.
În final, terenul alb și aproape impracticabil avea să dea naștere unei remize la fel de albe. Steaua venea atunci după victoria din primul meci, contra scoţienilor de la Glasgow (1-0 Prodan `85), un egal în meciul retur (1-1 Gascoine `33, respectiv Adi Ilie `55) şi o înfrângere clară pe Delle Alpi ( 0-3 Di Livio `35, Del Piero `39 şi Ravanelli `49), contra lui Juventus.
Așadar, ”De Moș Nicolae, Juve n-a luat bătaie!” A fost 0-0 impotriva echipei care urma să triumfe în acel sezon în cea mai puternică întrecere continentală. Au fost doar 2.700 de spectatori în Ghencea, la minus 10 grade Celsius.
Steaua avea să termine grupa pe locul 3, cu o victorie, 3 egaluri şi 2 înfrângeri, 3 puncte peste scoţieni şi tot atâtea sub nemţi, italienii defilând, cu 13 puncte.
CALIFICARE! România - Spania 19-17, iar Neagu & co. sunt în ”optimile” Campionatului Mondial de Handbal din Germania... Stanciu și Chipciu nu sunt singurii români ”marginalizați” în Europa! Top 10 conaționali de-ai noștri care nu au loc la ...
