Trei scenarii pentru amânarea JO de la Tokyo: câteva săptămâni, un an sau doi ani

Prima variantă este amânarea pentru scurt timp a competiţiei, până în toamnă. Aceast ar fi cea mai simplă şi puţin costisitoare variantă, în care CIO ar putea limita pierderile. Economic mai întâi, pentru că desfăşurarea JO la toamnă ar putea permite amortizarea recesiunii care va urma pandemiei de coronavirus.

Potrivit mai mutor economişti japonezi, ţara ar urma să intre într-o criză financiară la fel de severă ca în 2008 din cauza impactului Covid-19, iar încasările din turism generate de JO ar putea compensa în parte scăderea PIB-ului.

Meteorologic ar putea fi însă o problemă, temperaturile fiind toamna mai reduse şi riscul de taifun ridicat, cum a fost cazul Cupei Mondiale din 2019.

A doua variantă este amânarea până în 2021. Acesta ar complica lucrurile pentru CIO. Anul viitor sunt programate două competiţii majore la atletism şi nataţie, sporturi de bază din programul JO, campionatele mondiale, primele între 6 şi 16 august, în SUA, iar celelalte între 16 iulie şi 1 august, la Fukuoka, în Japonia.

O altă problemă este reprezentată de faptul că autorităţile japoneze au decis deja ca Satul Olimpic să fi transformat în locuinţe începând din 6 septembrie, data la care se încheie Jocurile Paralimpice. De această decizie ar urma să beneficieze 11.000 de persoane.

Ultimul scenariu prevede ca jocurile să se dispute în 2022, în acelaşi an ca JO de iarnă, situaţie care s-a mai întâlnit până în 1992, ultima dată cu Albertville (iarnă) şi Barcelona (vară).

O asemena amânare pe teren lung i-ar afecta pe mulţi sportvi aflaţi la final de carieră.

Până acum sunt calificaţi 57 la sută dintre sportivi pentru Tokyo-2020. O amânare pe termen lung ar însemna reluarea procesului de calificare.

Japonia ar fi afectată puternic din punct de vedere economic, iar comitetul de organizare ar trebui să renegocizeze contractele cu peste 70 de sponsori naţionali.

Sursa : news.ro