„Marițo, mânca-ți-aș, cântă-mi, fă, și mie ceva, că sunt supărată, arză-i-ar focu' pe bărbați!”. Maria Lătărețu a lăsat-o fără cuvinte pe Maria Tănase! În piesa „Lie, ciocârlie”, a îngropat cea mai mare durere din viața ei

„Marițo, mânca-ți-aș, cântă-mi, fă, și mie ceva, că sunt supărată rău, arză-i-ar focu' pe bărbați! Cântă-mi, fă, și mie, mânca-ți-aș!”, așa o ruga, în stil caracteristic, Maria Tănase pe Maria Lătărețu, într-o seară, în culisele unui spectacol la Teatrul Savoy. Iar când a început să cânte „Lătăreața” să cânte, ascultătoarea ei a amuțit. Artista și-a îngropat cea mai mare durere a vieții ei în melodia „Lie, ciocârlie”. Iar durerea a fost imensă. Și înmulțită cu cinci.

„Marițo, mânca-ți-aș, cântă-mi, fă, și mie ceva, că sunt supărată rău, arză-i-ar focu' pe bărbați! Cântă-mi, fă, și mie, mânca-ți-aș!”, așa o ruga, în stil caracteristic, Maria Tănase pe Maria Lătărețu, într-o seară, în culisele unui spectacol la Teatrul Savoy. Iar când a început să cânte „Lătăreața” să cânte, ascultătoarea ei a amuțit. Artista și-a îngropat cea mai mare durere a vieții ei în melodia „Lie, ciocârlie”. Iar durerea a fost imensă. Și înmulțită cu cinci.

Scena petrecută între Maria Lătărețu și Maria Tănase a fost povestită de Johnny Răducanu, care a precizat că atunci când prima dintre ele cânta, „te durea sufletul”. Tot el a explicat de ce se simte atât de multă durere în melodia „Lie, ciocârlie”, nemuritoare în folclorul românesc și preluată apoi de Maria Ciobanu, într-un stil cu totul diferit. În varianta Mariei Lătărețu, durerea este evidentă, căci povestea din spatele versurilor este tragică.

„Și a-nceput Lătăreaţa să cânte, iar Maria Tănase a amuţit. Ea, care vorbea atât de vulgar, că dacă intrai în gura ei nu te mai spăla nici Dunărea, a rămas trăznită. Şi toată lumea a tăcut brusc, din zumzetul acela, şi a ascultat-o ca vrăjită. Au întârziat intrările în scenă, prezentatorii nu ştiau ce să mai improvizeze, că nu mai venea nimeni din culise. Maria Lătăreţu cânta de te durea sufletul! Avea nişte versuri în aşa fel făcute, că te zdrobeau de emoţie când le ascultai: că ciocârlia, căreia îi strică plugul cuibul şi-i omoară puii, iar ea vrea să se înalțe în ţării, şi de acolo să se arunce la pământ, să moară de durere. Era cântecul ei, de fapt, că-şi îngropase cinci copii din şase.", povestea, într-un interviu, Johnny Răducanu.

„Lie, ciocârlie,/ Ce ţi-a venit ţie/ De cânţi pe câmpie,/ Singură pe lan,/ Fără ciocârlan./ Singură pe lan,/ Fără ciocârlan.// Mie mi-a venit,/ De anul trecut,/ De anul trecut,/ Cuibul mi-am făcut/ Sub brazdă de plug./ Cuibul mi-am făcut/ Sub brazdă de plug.// Plugul n-a ştiut,/ Cuibul mi-a stârnit,/ Puii mi-au murit/ Şi mi-am pus în gând/ Ca să zbor în vânt,/ Ca să zbor în vânt,/ Să dau de pământ,/ Să mor mai curând./ Să dau de pământ,/ Să mor mai curând”, așa cântă, cu gravitate, Maria Lătărețu, o mamă care și-a văzut cinci copii urcați la cer.

Ciorârliei i-au murit puii, unul după altul. A rămas cu unul singur

Maria Lătărețu a început, în 1928, la vârsta de doar 17 ani, o căsnicie cu vioristul Mihai Lătărețu, zis Tică. Alături de el, avea să facă ravagii prin cârciumile din Târgu Jiu și la nunțile gorjenești, înainte ca, în 1937, să fiee descoperită în Gorj de folcloriştii Constantin Brăiloiu, Harry Brauner, Tiberiu Alexandru şi Mihai Pop, care au invitat-o la Bucureşti.

Cântăreața avea cele mai mari speranțe pentru mariajul ei. Îl vedea plin de cântec și fericire. Habar n-avea atunci ce drame o așteptau.

Curând după ce s-a măritat, Maria Lătărețu a rămas însărcinată și a născut un băiat, pe care l-a numit Gică. Despre primul ei născut, cântăreața spunea că era atât de frumos, că erau topiți după el. Copilul a murit la doar doi ani și jumătate, din cauza unei răceli și a lipsei de medicamente, la acea vreme.

Apoi, Maria Lătărețu a devenit din nou mamă. A mai născut un băiat, Ion. După aceea, au mai urmat patru lovituri cumplite.

Maria Lătărețu s-a bucurat nespus când a născut o fetiță, Măriuca. Micuța îi moștenea vocea și talentul, dar nu a apucat să cânte multă vreme. La doar șase ani, a murit sfâșiată de un câine, la Lelești, unde cântăreața și soțul ei, Tică, își lăsau copiii în grija soacrei, cât ei cântau la Târgu Jiu și, mai apoi, la București.

Au urmat două fetițe gemene, care s-au stins la un an și jumătate, tot din lipsă de medicamente. Ultimul pui al ciocârliei, un băiețel, a murit la doar trei zile după ce venise pe lume. Maria Lătărețu l-a născut prematur, după ce s-a împiedicat de un ciot și a căzut.

Toate aceste tragedii ar fi fost încă prea multe pentru un singur suflet. Dar Maria Lătărețu a fost îngenuncheată și de alte necazuri.

„A pierdut două case: una, la București, pe care i-a făcut-o una cu pământul bombardamentul americanilor, și una la Târgu Jiu, pe care și-a construit-o cu mare trudă și sacrificii, vânzându-și prețioasele costume populare lucrate cu mână ei, dar în care n-a locuit nici un ceas, pentru că au venit comuniștii și i-au naționalizat-o”, a povestit nora artistei, Ioana Lătărețu.

Singura ei bucurie, iubirea soțului ei, Tică. „Mergea cu ea și doar ca să îi poarte de grijă, să aibă Măria lui tot ce-i trebuia”

Tot după spusele Ioanei Lătărețu, între Maria Lătărețu și soțul ei, Tică Lătărețu, a fost „iubire nemărginită”, chiar dacă au îngropat împreună cinci copii și chiar dacă el a petrecut șapte ani în lagăr, fără să îi trimită vreo veste.

„A avut multe necazuri, iar dacă ar fi fost nefericită și în dragoste, nu știu ce s-ar fi ales de viață ei. A avut noroc, însă, de bărbat bun. Tică Lataretu a fost un neîntrecut viorist, șef de orchestră la restaurantul Universității, unde este Teatrul Național acum. Între el și Măria Lătărețu era o iubire nemărginită, păstrată neatinsă, chiar dacă s-au căsătorit foarte tineri. Chiar dacă el a stat șapte ani în lagăr, fără să-i poată trimite nici măcar o veste, o scrisoare. Chiar dacă au îngropat împreună cinci copii din șase. Au fost 45 de ani împreună, într-o iubire de invidiat. El era atât de atent cu ea, atât de bun, atât de grijuliu și, mai ales, extrem de politicos. Mergea cu ea în turnee, fie că o acompania sau doar că să-i poarte de grijă, să-i facă ceaiul, să aibă Măria lui tot ce-i trebuia”, povestea nora artistei.

Maria Lătărețu, supranumită „Privighetoarea Gorjului” și „Crăiasa cântecului românesc”, a cântat cu taraful soţului ei până în 1949, când a devenit prim-solistă a Orchestrei '„Barbu Lăutaru'' a Institutului de Folclor, de unde s-a pensionat în 1966.

Ciocârlia a murit, la nici un an după decesul soţului ei, la 27 septembrie 1972, în urma unei congestii cerebrale, la Românești, județul Botoșani, imediat după încheierea unui concert pe care l-a susţinut alături de Ion Luican, Laura Lavric și Ionel Schipoancă. Își duce somnul de veci la cimitirul „Sfânta Vineri” din București.

PREMIUM