Actriţa americană Jane Fonda împlinește 80 de primăveri, însă chiar dacă a devenit o octogenară, vedeta poate face concurență cu brio colegelor mai tinere de la Hoollywood.
La această vârstă, actrița se ține verde: are energia unei adolescente și nu o dată a fost surprinsă de fotojurnaliști alergând sau făcând sport, gimnastică aerobică și pilates.
Actriţă de succes, scriitoare, activistă şi specialistă în gimnastica aerobică, Jane Fonda s-a născut la New York, la 21 decembrie 1937, potrivit site-ului https://www.janefonda.com. A păşit în lumea celei de-a şaptea arte pe urmele tatălui ei, actorul Henry Fonda. Jane Seymour Fonda este una dintre cele mai mari vedete ale ecranului american din anii 70.
Pe Broadway a debutat în 1960, în producţia ''There was a Little Girl'' (''A fost odată o fetiţă''), pentru care a primit o nominalizare la prestigioasele premii Tony. În acelaşi an a debutat şi pe marele ecran, cu un rol în ''Tall Story'' (''Nevasta baschetbalistului''), regizat de Joshua Logan.
De-a lungul anilor, a interpretat numeroase roluri de succes. Dintre acestea, amintim pe cele din ''In the Cool of the Day'' (''O clipă de răcoare'' - 1963), ''La Ronde'' (''Hora'' - 1964), ''Hurry Sundown'' (''Grăbiţi apusul soarelui'' - 1967), ''Barefoot in the Park'' (''Desculţ în parc'' - 1967), ''They Shoot Horses, Don't They?'' (''Şi caii se împuşcă, nu-i aşa?'' - 1969), ''California Suite'' (''Hotel California'' - 1978), ''The Morning After'' (''A doua zi dimineaţa'' - 1989) şi ''The Old Gringo'' (''Bătrânul Gringo'' - 1989), potrivit filmografiei actriţei publicată în ''Dicţionarul de Cinema'' realizat de Cristina Corciovescu şi Bujor Rîpeanu (Editura Univers Enciclopedic, 1997).
A fost, de două ori, laureată a premiului Oscar pentru cea mai bună actriţă, pentru rolurile din filmele ''Klute'' (1971), regizat de Alan Pakula, şi ''Coming Home'' (Întoarcerea acasă, 1978), regizat de Hal Asby. În total, a avut şapte nominalizări la premiile Oscar.
În 1977 şi 1979, a fost distinsă cu premiul BAFTA pentru cea mai bună actriţă în rol principal pentru interpretările din peliculele ''Julia'', respectiv ''The China Syndrome'' (''Sindromul chinezesc'').
Din palmaresul său nu lipseşte nici Premiul Emmy, obţinut în 1984 pentru mini-serialul ''The Dollmaker'' (''Creatorul de păpuşi''), inspirat de romanul omonim semnat de Harriette Arnow, precum şi patru premii Globul de Aur.
A primit premiul onorific Palme d'Or pentru întreaga carieră în anul 2007. Un premiul similar i-a fost acordat în 2014 din partea Institutului American de Film.
A lansat, în 1982, caseta video cu gimnastică aerobică ''Workout'' şi a continuat cu lecţii video de fitness şi yoga, numărul acestora ajungând, până în prezent, la 27.
În aprilie 1991, după trei decenii de cinematografie, Jane Fonda şi-a anunţat retragerea din industria filmului.
În mai 2005, a revenit pe ecran, în ''Monster-in-Law'' (''Soacra mea e o scorpie''), o comedie în care a interpretat rolul soacrei personajului lui Jennifer Lopez. A urmat comedia ''Georgia Rule'' (2007), în regia lui Garry Marshall; ''All Together'' (''Hai să trăim toţi împreună'' - 2012), ''Peace, Love & Misunderstanding'' (''Pace, dragoste & neînţelegere'' - 2011) şi ''Newsroom'' (''Redacţia''), serial TV, difuzat în 2012.
În 2015, a făcut parte din distribuţia filmului ''Youth'' (''Tinereţe''). Interpretarea rolului Brendei Morel i-a adus premiul Hollywood Film pentru cea mai bună actriţă în rol secundar a anului. Anul 2017 a însemnat o nouă apariţie a actriţei pe marile ecrane, în drama romantică ''Our Souls at Night'' (''Sufletele noastre noaptea''), alături de Robert Redford, la o distanţă de 50 de ani de când cei doi apăruseră în memorabila peliculă ''Desculţ în parc''.
A fost căsătorită de trei ori, cu actorul şi regizorul Roger Vadim, cu scriitorul Tom Hayden, respectiv cu magnatul Ted Turner, de acesta din urmă despărţindu-se în 2001.
A înfiinţat şi a contribuit la mai multe fundaţii caritabile, fiind o activistă pentru ocrotirea mediului înconjurător, sănătate, pacifism, promovarea feminismului şi prevenirea sarcinilor în perioada adolescenţei.
În 2005, şi-a publicat prima parte a autobiografiei, intitulată ''Viaţa mea de până acum''. În 2011, a lansat încă o carte autobiografică, ''Floarea vârstei. Oricând poţi fi în Prime Time'', axată pe sfaturi pentru menţinerea unei vieţi active şi fericite după împlinirea vârstei de 50 de ani.