Surprinzatoare a fost si reactia ziaristilor prezenti la conferinta de presa care incercau sa citeasca pe fata artistului daca vorbeste serios sau e doar o toana. „Nu e un moft. Am descoperit ca muzica nu a fost o pasiune pentru mine, ci a fost o incercare de a demonstra familiei si tuturor celor care ma cunosc ca-mi pot depasi limitele, a fost o ambitie a mea.
Fac parte dintr-o familie in care nu puteam sa aleg ce vreau sa fac in viata. Mi s-a impus sa fac muzica, de aceea am si schimbat atatea instrumente de-a lungul timpului. Nu este o lasitate. Nu intorc spatele muzicii, incerc doar sa-mi descopar adevarata pasiune. Vreau sa o gasesc, pentru ca nu mai vreau sa fiu ipocrit. Nu arunc tot ce am facut pana acum la gunoi, dar faptul ca renunt la muzica nu este o decizie de moment. Am reflectat indelung si cred ca acum sunt mai liber ca oricand. Vreau sa ma regasesc pe mine, Damian, omul. Abia astept sa gust aceasta libertate de a alege ceea ce vreau sa fac, de a gasi pasiunea in viata mea".
La zece ani de la concertul Damian's Fire din Piata Constitutiei, ploua din nou, iar Damian Draghici considera ca timp de doua ore ploaia se va opri la fel ca atunci. „Nu cred ca va ploua, pentru ca sunt un om credincios si am sa ma rog sa nu ploua. Va fi un concert pe care imi doresc ca oamenii sa-l pastreze in inimile lor multa vreme de-acum inainte. Surprizele se vor tine lant, iar muzica darama prejudecatile si are puterea de a induce o stare speciala publicului. Exact asta ne dorim si eu, si Nigel Kennedy. Sa lasam o impresie de nesters romanilor", ne-a spus Damian Draghici.
Din pacate, Nigel Kennedy a absentat motivat, o indigestie l-a tinut departe de ochii jurnalistilor, dar Damian a promis ca la repetitii se va revansa. „Concertul cu Nigel este o veche idee a mea, imi face placere sa lucrez cu el. Este un muzician incredibil, un om care totdeauna a deschis noi drumuri pentru el si pentru altii. Un nonconformist, a lucra cu el imi da forta, este o chimie intre artisti, ne bucuram sa experimentez ceva nou cu el. Vom canta din muzica lui George Enescu, Fanica Luca, Maria Tanase, Grigoras Dinicu si Georges Boulanger. Acesta din urma a scris „Avant de mourir" sau „Vanzatoarea de placeri".
Numele lui era Gheorghe Pantazi, era din Galati, dar si-a schimbat numele pentru ca in timpul razboiului sa nu fie luat de nemti. Piesa aceasta este cea mai imprimata din istoria oricarui muzician roman. Binecunoscutul Roy Orbinson a facut acest lucru, a ajuns de trei ori in Top Five, hit in America. Nimeni nu stie asta aici la noi. Nimeni nu respecta asta. Pana si Glen Miller a imprimat piesa aceasta".
Citeste si Jurnalul!
„Vrajitorul din Oz”, musafir in noul Excelsior... Ce facem in week-end?...
