Cand intri in Predeal venind dinspre Azuga te orientezi dupa “borcan” si gasesti manastirea, pe dreapta, peste calea ferata. Cel putin asa suna indrumarea venita din partea localnicilor, pentru care “borcanul” nu e nimic altceva decat postul de control al Politiei Rutiere, care incearca sa mai stavileasca avantul soferilor vitezomani la intrarea in oras. Si intr-adevar, locasul de cult se dezvaluie repede, dupa ce urci pe o panta destul de abrupta.
Manastirea Predeal, trecut si prezent
Manastirea din Predeal a fost construita intre anii 1818-1819, pe locul unui fost schit de lemn ce data din anul 1744 si poarta hramul "Nasterea Maicii Domnului". Biserica manastirii reprezinta stilul bizantin, fiind construita din piatra adusa din Muntele Caraiman. Este impodobita cu fresce murale valoroase, atribuite mesterului Nicolae Zugravul. Manastirea impresioneaza prin catapeteasma cu doua usi, in loc de trei. Ansamblul monahal cuprinde si o biserica construita intre anii 1835-1844, care poarta acelasi hram. Manastirea Predeal a fost inchisa in 1958, in timpul prigoanei comuniste, dar a revenit la viata in 1993, viata monahala fiind asigurata de un grup de maicute.
Actualmente locasul de cult pare ca isi cauta o noua identitate, iar vizitatorul cu spirit critic nu poate sa nu remarce, cu surprindere, ca unele lucruri nu sunt tocmai la locul lor. Imediat dupa intrare o maicuta vigilenta te avertizeaza sa nu calci iarba, desi peste cateva clipe chiar ea incalca aceasta regula, iar o poteca cu iarba rara indica faptul ca se intampla frecvent. Pe spatiul verde, inconjurati de flori, se odihnesc un cerb si o caprioara in miniature. Nu mai poti ajunge acolo pentru ca ar trebui sa incalci regula ceruta de maicuta.
Biserica mai noua a Manastirii nu se poate vizita. De ce? Intrebarea ramane fara raspuns. Istoricul sfantului locas este scris pe o hartie inramata in stil religios, specific, insa e plin de greseli de exprimare. Alaturi se afla cutia milei si esti indemnat sa donezi pentru Sfanta Biserica. Nu mai conteaza ca nu o poti vizita. Curtea e plina de flori frumoase si ingrijite. “Nu atingety florile”, scrie pe o placuta plasata langa ele. Se pare ca cine a scris-o a stat cam mult pe Facebook.
Biserica veche este deschisa. Intrat inauntru simti vechimea si importanta locasului. Din pacate, picturile din interior sunt innegrite si abia se mai vad, doar una singura fiind restaurata. Apoi, stupoare! In curtea de langa biserica si chiar in fata intrarii in cimitir se afla o fantana noua construita din piatra accesorizata in cel mai clasic kitsch. Mai multe ratuste din plastic, troneaza alaturi de o lebada si un broscoi, recuzita de joaca pentru copii, in timp ce in apa se agita mai multi pestisori exotici colorati in portocaliu si rosu, cu siguranta dintr-o specie specifica zonei Carpatilor.
Cimitirul Manastirii Predeal, loc de odihna pentru 46 de legionari executati in 1939
In data de 21 septembrie 1939 premierul Armand Calinescu a fost asasinat de un comando legionar. Represiune care a urmat a fost salbatica. 253 de legionari au fost executati in toata tara fara sa fie judecati de catre structurile de forta ale statului. Pe locul unde a murit Calinescu au fost ucisi mai multi legionari, iar trupurile lor au fost lasate sa zaca trei zile in strada. 46 de oameni au fost inhumati intr-o groapa comuna la Miercurea Ciuc.
Odata cu instituirea statului national-legionar, in septembrie 1940, acestia au fost adusi si inmormantati la cimitirul Manastirii din Predeal. Sicriele celor 46 au primit fiecare cate o cruce verde in cadrul unui serviciu religios oficiat de staretii manastirilor Ghegiu si Sinaia si un sobor de preoti locali. La manastirea Predeal, sicriele au fost depozitate in trei mari gropi comune, urmand ca ele sa fie comemorate in Ziua Eroilor si Martirilor Legiunii, fixata pe data de 22 septembrie ca un omagiu adus represiunii din 1939.
Dupa instaurarea regimului comunist, cimitirul legionar de la Predeal a fost profanat, troitele ridicate in memoria eroilor distruse, iar crucile arse. In 1998, membri Partidului Pentru Patrie si cei ai gruparii "Prezent" au ridicat aici, cu binecuvantarea Mitropolitului Ardealului, un monument impresionat, inchinat legionarilor reinhumati la Predeal.
Gheorghe Dumitru Lala, unul dintre ultimii eroi ai Romaniei, este ingropat la Predeal
In ziua de 29 ianuarie 2009, la o casa de schimb valutar din Brasov a avut loc in jaf armat. Doi oameni au fost ucisi si unul grav ranit in timpul atacului. Fara sa tina cont de pericol Gheorghe Dumitru Lala, un simplu locuitor al orasului, a incercat sa-l opreasca pe agresor cu mainile goale. Autorul jafului nu a stat pe ganduri si a folosit arma, iar inginerul Lala a intrat in randul eroilor neamului romanesc pentru gestul sau, platind cu viata. In semn de respect si de recunoastere presedintele Traian Basescu l-a decorat post-mortem pe curajosul brasovean cu Ordinul National „Serviciul Credincios” in grad de Cavaler. Trupul sau a fost inmormantat la cimitirul Manastirii din Predeal, unde familia i-a ridicat un frumos monument, cinstindu-l cum se cuvine. “Te iubim, tati….esti eroul inimilor noastre!”, scrie pe piatra funerara.
