"Norocul meu este ca joc foarte mult la teatru. Sunt trista. Suntem alesi cum se aleg florile: asta e buna, cealalta e mai putin buna, alta nu mai e buna deloc. Intr-o alegere ca asta este imposibil sa-ti faca placere. Eu sunt din alta generatie. Cand mi se spune «iesi afara», eu ies afara. A doua zi, jurista teatrului a umblat dupa noi si am semnat ce ni s-a spus", povesteste actrita.
Din fericire, directorii de teatru inca stiu cum sa-si pastreze marile talente, iar actorii joaca in continuare, in baza unor contracte de colaborare punctuale. "Teatrul meu are asa de mare grija de mine. Eu am jucat in ultima vreme in spectacole de mare succes. Au fost scosi Gheorghe Dinica, Florin Piersic, Draga Olteanu, toata lumea este scoasa si nu ai cum sa faci altfel. E trist, dar e ceva firesc sa-mbatranesti. Nu sunt o actrita care nu joaca si de care nu e nevoie", mai spune Rodica Mandache.
O DECIZIE DE SEMNAT. Vestea plecarii din teatru i-a fost adusa de prietena sa, Dorina Lazar, directoarea teatrului, chiar dupa un spectacol de mare succes. A fost o lovitura dureroasa. "Suntem prietene. Ne imbracam in aceeasi cabina, jucam in aceleasi spectacole si ea ma aduce acasa cu masina. Intr-o seara ea a venit si mi-a spus ca ma duce acasa. Eu eram fericita, cu flori in mana, cu multa lume in jur, toti imi spuneau cat de mult le-a placut spectacolul. Am urcat in masina si ea mi-a spus ca trebuie sa-mi spuna ceva. Dupa ton mi-am dat seama ca trebuie sa fie ceva rau. Mi-a spus ca din ziua in care implinim varsta de pensie trebuie sa iesim imediat la pensie. Vestea asta avea un gust dulceag, de rau. Exista un gust al vestilor rele. Am dormit cu gustul ala doua zile, apoi m-am apucat de treaba. Si azi m-a chemat pentru a pune o piesa cu mine", povesteste actrita.
Daca o decizie de pensionare poate veni ca o binecuvantare pentru un angajat care nu mai vrea, de la o varsta incolo, decat sa se odihneasca, pentru artisti vine ca o executie spirituala. "Eram mica si era o carte despre filmul japonez, iar intr-una din poze erau mai multe personaje cu un batran pe care-l luau sa-l duca pe munte, pentru ca nu mai aveau nevoie de el. De la saptesprezece ani m-am temut de treaba asta si uite ca mi s-a intamplat. Ar trebui sa ne respecte, pentru ca este nevoie de noi. Poate ca ar fi trebuit sa spuna "uite, floarea asta inca o mai tin". Sa dea Dumnezeu sa fiu sanatoasa, sa pot juca mai departe. Dar raul care s-a facut s-a facut. Merg la teatru, dar nu mai sunt in deplinatatea drepturilor. Nu am a ma plange. A venit momentul, nu am ce sa fac.", mai spune Rodica Mandache.
Sursa: jurnalul.ro
Sursa foto: Jurnalul National
Rokolectiv- festival de muzica electronica si arte conexe... Intre 23 si 25 aprilie, prima editie a Targului de Turism – „Targul Vacantelor”, in Mamaia...
