Și-a dat viața pentru libertate. Peter Fechter a sângerat până la moarte după ce a fost împușcat în timp ce încerca să treacă Zidul Berlinului

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește A1 pe Discover

In 1961 a inceput construirea Zidului Berlinului din ordinul liderului sovietic Nikita Hrusciov si la dorinta conducerii comuniste a Republicii Democrate Germane, care nu putea stavili hemoragia umana spre Occident. Berlinul de Vest era cea mai buna cale de fuga, catre zonele de ocupatie americana, britanica si franceza. De acolo, se putea pleca oriunde in lume.

Zidul a avut peste 155 km lungime. In iunie 1962, a inceput lucrarile la un al doilea gard paralel, la o distanta de pana la 90 m inspre interior, casele cuprinse in aceasta fasie fiind demolate, iar locatarii mutati la alte adrese. A fost creat un teritoriu al nimanui intre cele doua bariere, cunoscut in scurta vreme ca "fasia mortii". Zona era acoperita cu nisip greblat cu grija, ceea ce facea foarte usor de sesizat urmele pasilor unor eventuali evadati. Acest spatiu nu oferea nicio posibilitate de camuflare, era minata si impanzita cu capcane din sarma si, cel mai important, oferea un camp de tragere vast pentru garzile care pazeau Zidul.

In timpul existentei Zidului, au fost aproximativ 5.000 de tentative de evadare din Berlinul Rasaritean, incununate de succes. Diferitele rapoarte apreciaza ca numarul celor morti in timpul tentativelor de trecere a Zidului ar fi intre 192 si 239 de persoane. Multi altii au fost raniti cand incercau sa evadeze.

Unul dintre cele mai tragice momente s-a petrecut in anii ‘60. Peter Fechter, un tanar in varsta de 18 ani, a incercat sa fuga in Berlinul de Vest pe 17 august 1962 alaturi de prietenul sau Helmut Kulbeick. Cei doi s-au ascuns intr-un magazin de tamplarie si au sarit pe geam direct in “fasia mortii” dupa ce garzile est-germane au trecut de zona respectiva. Au alergat pana la Zidul care ii despartea de libertate, dar pana la urma au fost reperati.

Kulbeick a reusit sa sara gardul inalt de doi metri si sa ajunga in vest. Peter Fechter nu a fost, din pacate, la fel de rapid. Granicerii est-germani au inceput sa traga si l-au impuscat in timp ce incerca sa escaladeze Zidul. A cazut in “fasia mortii” sub privirile consternate ale jurnalistilor si cetatenilor vest-germani indignati. Strigatele sale de ajutor au fost auzite de soldatii aflati de ambele parti ale Zidului. Nimeni nu a facut nimic. Nu a ridicat nici un deget, nu a schitat nici un gest. A fost privit sangerand pana si-a dat dat ultima suflare. Demonii totalitarismului au castigat lupta cu libertatea.

A fost insa o victorie vremelnica. Vantul schimbarii a venit in 1989. Sub presiune manifestatiilor de strada guvernul comunist a cedat. Iar cel mai important simbol al Razboiului Rece nu putea scapa. Zeci de mii de berlinezi din Est au luat cu asalt punctele de trecere ale Zidului. Granicerii au fost fortati sa-i lase sa treaca. Libertatea a invins. Sa speram ca definitiv.