Detalii uimitoare ies la iveală! După primele cazuri de coronavirus, Italia ar fi cerut ajutor altor state membre UE și nimeni nu a răspuns

La finalul lui februarie, Italia a cerut ajutorul altor state membre UE. Avea deja câteva sute de cazuri de infectare cu coronavirus. A solicitat echipamente de protecție pentru medici, însă nimeni nu a răspuns. Europa nu a avut nicio reacție în fața a ceea ce avea să devină pandemie mondială și nimeni nu a văzut dimensiunea problemei.

• MAREA PREMIERĂ Te Cunosc de Undeva! Vezi ce surprize ți-am pregătit AZI de la ora 20:00, pe Antena 1 și în AntenaPLAY
• Chefi la cuțite, sezonul 15 - din 10 martie, pe Antena 1 și în AntenaPLAY

Nimeni nu se aştepta la această pandemie a coronavirusului, nici măcar comisarul european pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarcic, care pune lipsa generalizată de reacţie pe seama experienţelor trecute cu viruşi precum SARS (2003) sau MERS (2012), astfel că s-a crezut că în cazul noului virus SARS-CoV-2 va fi o problemă ce urma să fie pusă sub control pe plan local în China, scrie vineri agenţia EFE, care a publicat un interviu cu înaltul oficial european.

''Ceva de proporţii inedite, în mod logic nu era aşteptat. Totuşi, Comisia Europeană a simţit pericolul imediat. Probabil nu am văzut dimensiunea, nimeni nu ar fi putut. Dar am remarcat pericolul. Pe 10 februarie am dat o conferinţă la centrul nostru de răspuns coordonat pentru situaţii de urgenţă şi am spus că era o problemă serioasă pentru sănătatea publică'', explică slovenul Janez Lenarcic.

''La finalul lui februarie devenise clar că echipamentele de protecţie erau o problemă în toată Europa. Cum am aflat-o ? Italia ceruse materiale de acest fel altor state membre (...) şi nimeni nu a răspuns. Atunci au început să sune alarmele Comisiei Europene şi am decis să punem imediat în acţiune toate instrumentele pe care le aveam'', susţine comisarul european.

Prioritatea în Europa: supraviețuirea financiară și economică

Prioritatea acum, pe lângă dimensiunea sanitară, este să ajutăm cetăţenii şi companiile ''să supravieţuiască financiar şi economic până când epidemia va fi sub control'', iar apoi să se poată produce ''o relansare a activităţii economice'', a indicat Janez Lenarcic, care compară pandemia coronaviruslui cu situaţii din istoria îndepărtată a Europei.

''Cazurile cele mai asemănătoare au fost probabil în Evul Mediu, când Europa a suferit valuri de boli (...) Atunci (europenii) nu aveau vaccinuri, nu aveau medicamente şi făceau ce aplicăm noi acum, distanţarea socială'', comentează comisarul european, care crede că actuala pandemie nu se compară nici măcar cu ''gripa spaniolă'' din anul 1918, întrucât actualul virus SARS-CoV-2 se propagă extrem de rapid.

Prin urmare, actuala situaţie ''necesită mobilizarea tuturor, în statele membre şi instituţiile europene'', subliniază Lenarcic, exprimându-şi speranţa că UE va şti cum să răspundă pe termen mediu şi lung şi ''va ieşi mai puternică din această criză''.

El admite însă că este o criză care va aduce multe schimbări şi apreciază că ea ''va accelera tranziţia noastră ecologică şi digitală''. ''Chiar şi după ce o vom fi depăşit, nu cred că totul va fi la fel şi să ne putem întoarce unde eram. Dar sunt optimist cu privire la proiectul european, pentru că într-un asemenea punct ar trebui să fie clar pentru toată lumea că unica posibilitate de a câştiga această bătălie este să rămânem uniţi, să ne ajutăm şi să cooperăm'', insistă comisarul european.

''Trebuie să ne asigurăm că avem o strategie de ieşire (din criză - n. red.) bine concepută pentru ca toate eforturile făcute în ultimele săptămâni să nu fi fost în zadar'', ceea ce implică ridicarea ''atentă şi graduală a tuturor restricţiilor pentru a preveni un nou avânt al virusului'', a remarcat oficialul european, care consideră că pentru aceasta UE trebuie să ajute şi ţările din Africa, America Latină şi o parte din Asia, pentru că ''dacă suprimăm virusul în Europa şi nu şi în afară, va exista un al doilea val'' epidemic.

În viziunea oficialului Comisiei Europene ''lecţia principală'' a acestei crize este că suntem interdependenţi şi trebuie ''să renunţăm să cădem în iluzii egoiste şi naţionaliste''. ''Trebuie să avem grijă unii de alţii, nu doar în interiorul frontierelor europene, ci şi mai departe. Dacă nu învăţăm lecţia, nu vom fi capabili să rezistăm mai bine viitoarei provocări'', concluzionează comisarul european.