Adaugă-ne ca sursă preferată în GoogleÎn urmă cu 99 ani, pe 4 aprilie 1920, era prezentat primul desen animat românesc ”Păcală în lună”, realizat de Aurel Petrescu. Premiera avea loc la Cinematograful Militar din București.
Astăzi, 4 aprilie, se împlinesc 99 de ani de la premiera filmului de desene animate -”Păcală în lună”, primul desen animat românesc, creat de Aurel Petrescu. Lansarea avea loc, cu mare succes, la cinematograful Militar din București, desenul fiind realizat la casa de producție Soarele a germanului Erich Pommer.
”Păcală în lună” nu a fost păstrat, însă Istoria Filmului Românesc îl prezintă ca fiind primul desen animate realizat și difuzat în România. Desenul animat creat de Aurel Petrescu are chiar și o pagină de IMDB, însă fără alte informații, ci doar cu tiltul, autorul și anul când a fost lansat.
Primul desen animat arăta imagini bizare cu personajele întâlnite pe Lună. Filmul tratează povestea unei nave cosmice care plutește dincolo de Polul Nord, către zari selenare. Un căpitan vede prin ocheanul său podul de la Cernavodă, catedrala Notre Dame, Colosseumul și alte obiective turistice de pe Pământ. Pentru ca personajele să ajungă în Luna, autorul a creat diverse și amuzante aparate de zbor. E vorba de zeppeline și rachete, un elicopter sub forma unui tramvai. Personajele întâlnite pe Lună sunt foarte ciudate, : un cocoș cu cap de elefant, un elefant cu cap de cocoș, o barză cu cap de porc, un câine cu cap de rață.
Desenul animat ”Păcală în lună” nu a fost păstrat până în zilele noastre, însă Arhiva Națională de filme a achiziționat un album ce cuprindea 240 de ”capete de film”, fotograme din filmele lui Aurel Petrescu. Așa s-a reușit reconstituirea operei celui considerat cel mai prolific autor din epoca pionieratului filmului românesc de animație.
Succesul primului desen animat ”Păcală în lună” avea să-i dea aripi lui Aurel Petrescu, care va continua să realizeze noi filme despre Păcală: "Păcală amorezat“ (1925) și apoi "Păcală și Tândală la București" (1926). Între anii 1923 și 1927, realizează un ciclu de desene animate umoristice grupate sub denumirea de "D’ale zilei“. În martie 1926, Aurel Petrescu regizează comedia cinematografică Păcală și Tândală la București, cu Ion Manu și Aurel Athanasescu în rolurile titulare. A realizat 70 de pelicule de animație, filme de ficţiune sau publicitare.
Capra cu trei iezi, Aurel Petrescu
Istoria desenelor animate: ”aparatul de înșelat vederea”
Istoria desenului animat își are începutul în 1832, când profesorul belgian Jeseph Plateau construiește un aparat "de înşelat vederea", numit fenakistoscop. Acesta era, de fapt, un proiector cu ajutorul căruia prezenta o imagine în mişcare, obţinută din proiecţia rapidă a unor desene.
În 1877, francezul Charles Émile Reynaud a construit un proiector numit Praxinoscope, cu care în 1892 a prezentat în public primul film de animaţie. Ca pretudindeni în lume, desenul animat a fost şi la noi o prelungire a graficii, cei mai renumiţi creatori de desene animate provenind din rândul caricaturiştilor, așa cum a fost și cazul lui Aurel Petrescu, cel care avea să lanseze primul desen animat românesc în 1920.
Desenele animate românești
Cel mai vechi desen animat românesc care a rămas până în zilele noastre a fost realizat de Marin Iorda, personajul "Haplea", pe care el îl făcuse celebru în caricaturi, şi din 1927 l-a transferat în filmul de desen animat.
Omuletul Gopo
Din 1949 începe "epoca Gopo", când împreună cu tatăl său şi cu caricaturistul Matty Aslan scoate filmul de scurtmetraj "Punguţa cu doi bani".
Urmează filmuleţe zoomorfe, fabule educative şi filmele care l-au făcut celebru în întreaga lume, care îl au în centru pe Omuleţul Gopo: "Scurtă istorie" - 1957, "Şapte arte" - 1958, "Homo sapiens" - 1960, "Allo! Hallo!" - 1962.
Succesele şi recunoaşterea internaţională a lui Ion Popescu Gopo duc la înfiinţarea, în anul 1964, a studioului "Animafilm", în care au început să lucreze cei mai buni animatori, desenatori şi graficieni din acele vremuri. "Animafilm" s-a dezvoltat rapid, obţinând recunoaştere internaţională, comenzi, ajungându-se la crearea de circa 60 de pelicule pe an, care aveau cerere şi la export.
