Tradiții, obiceiuri în Ajun de Bobotează și de Botezul Domnului Iisus. Ce nu e bine să faci la sărbătorile de pe 5 și 6 ianuarie

Tradiții și obiceiuri în Ajun de Bobotează și de Botezul Domnului Iisus. Află ce nu e bine să faci la sărbătorile de pe 5 și 6 ianuarie.

5 și 6 ianuarie 2024 sunt zile de sărbătoare. Sâmbătă este Ajunul de Bobotează, zi importantă și marcată de o mulțime de tradiții. Pe 6 ianuarie, de Botezul Domnului, credincioșii sărbătoresc una dintre cele mai importante evenimente religioase.

5 ianuarie sărbătoare: Ce se face în ajunul Bobotezei

Boboteaza presupune înnoirea omului creștin. Marea sărbătoare începe cu o zi înainte, pe 5 ianuarie. Ajunul de Bobotează este zi de post negru, iar preoții sfințesc casele credincioșilor.

Tot pe 5.01.2024 se sfințesc și apele, în biserici ținându-se o slujbă în acest sens. Agheasma este dăruită a doua zi, pe 6 ianuarie, de Bobotează.

Se spune că apa sfințită la biserică nu se strică niciodată și trebuie consumată doar într-un anumit interval de timp, respectiv 6-14 ianuarie. În restul anului, agheasma se folosește doar la purificatul casei sau udatul florilor.

Foarte important, în ajunul Bobotezei se ţine post negru, nu se mănâncă şi nu se bea nimic. Cu toate acestea, în unele zone, se pregăteşte o masă asemănătoare cu masa din ajunul Crăciunului. Sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ se pune câte un bulgăre de sare.

Preparatele care nu trebuie să lipsească de pe masă sunt: colivă, fiertură de prune sau perje afumate, borş de fasole albă în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, borş de pește, pește prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.

Un alt aspect interesant este că nimeni nu se atinge de mâncare până la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa. După sfințirea lor, ele sunt date animalelor pentru a fi protejate de boli.

Obiceiuri și tradiții în Ajun de Bobotează, 5 ianuarie 2024

Legat de sfințitul apei, există trei obiceiuri mari în România de Bobotează. Este vorba despre: Iordănitul, Încurarea sau întrecerea cailor şi Ardeasca.

Iordănitul este un obicei practicat de feciorii satului. Ei umblă întreaga noapte de Ajun pe la casele sătenilor care au fete de măritat şi le fac urări de sănătate şi belşug, stropindu-le cu apă sfinţită.

Încurarea cailor se păstrează încă în Mehedinţi și presupune că toți caii sunt puşi la întrecere. Tinerii călare, care au în mână un steag, merg pe la casele oamenilor, stropindu-le cu apă rostind urarea de belşug, şi prosperitate: "Cum aruncăm apa, aşa să fie holda bogată!"

Ardeasca se practica în Bucovina şi Munţii Apuseni. După sfinţirea apei, fetele şi flăcăii satului iau câte un tăciune de la focul săcăluşelor şi merg într-un loc deschis ori înalt, făcând un foc mare. Tinerii înconjoară focul şi joacă în jurul lui, iar când se potolește, săr peste el.

Superstiții de Ajunul Bobotezei:

• Cine strănută în ziua de Ajun de Bobotează va fi norocos în anul ce urmează
• Dacă e brumă pe pomi, vor fi poame multe
• Dacă picură din streașină atunci va fi o vară ploioasă
• Dacă Ajunul Bobotezei este ploios, atunci va fi un an ploios
• În direcția în care va stropi preotul cu busuiocul, de acolo vor veni ploile de peste an
• Dacă în Ajunul Bobotezei, când preotul umblă cu „Iordanul“ prin sate, îi va scârțâi zăpada sub picioare, atunci va fi un an bogat și rodnic.
• Ajunul Bobotezei este o zi prielnică și obiceiurilor păgâne: farmece, descântece, magii albe și negre
• Celor care postesc de Ajunul Bobotezei le merge bine tot anul
• De Ajun preotul nu trebuie apărat de câini, pentru că e rău de moarte
• În Ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, De Sfântul Ioan Botezătorul și opt zile după aceea, nu se spală rufe, pentru că apele sunt sfințite.

În ce dată este Boboteaza: obiceiuri, tradiții

Boboteaza se sărbătorește pe 6 ianuarie, iar în anul 2024 această zi pică într-o zi de sâmbătă.

Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători pentru creștini. Aceasta zi încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă care încep în Ajunul Crăciunului.

De Bobotează, creștinii occidentali comemorează în primul rând vizita magilor la nașterea Pruncului Iisus și astfel manifestarea fizică a lui Iisus către Neamuri. Ortodocșii comemorează botezul lui Iisus în râul Iordan, văzută ca o manifestare către lume a Fiului lui Dumnezeu.

Tradiții și obiceiuri de Bobotează: Când se pune busuios sub pernă de Bobotează

Din bătrâni se spune că, în noaptea de Bobotează, adică 5 spre 6 ianuarie, tinerele fete îşi visează ursitul. Cele care vor să se întâmple asta îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi pun o rămurică de busuioc sub pernă.

O altă tradiție spune că fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an.

Ce nu ai voie să faci de Bobotează

Rufele nu trebuiesc spălate pe 5, 6 sau 7 ianuarie 2024. Gospodinele care încalcă această regulă au noroc pe tot parcursul anului. Un alt lucru interzis este să împrumuți obiecte sau să dăruiești lucruri.

De asemenea, nu e bine să tai lemne pentru că altfel atragi ghinionul asupra gospodăriei și a familiei. Tradiția spune că nu ar trebui să faci munci grele, să folosești obiecte ascuțite în ziua de Bobotează.

Jocurile de noroc atrag ghinionul sau pierderile financiare, așa că de Bobotează nu e bine să intri în cazino. Și certurile sunt interzise pe 6 ianuarie 2024.

Epifanie dex. Ce înseamnă

În limba greacă, cuvântul Bobotează este numit Teofanie sau Epifanie, care se traduce prin ”Arătarea Domnului”, adică a Sfintei Treimi.

epifanie sf [At: SĂULESCU, HR. I, 133/13 / S și: epiphanie / Pl: ~ii / E: ngr ἐπιφάνεια] 1 (Înv) Sărbătoarea înfățișării lui Iisus Hristos magilor (6 Ianuarie) Si: Bobotează. 2 (Fig) Manifestare. 3 (Fig) Apariție. 4 Revelație.

epifanie s. f. Arătare a lui Isus Cristos oamenilor, magilor; (p. ext.) revelație a unei realități sacre, mitice; (fig.; poet.) revelație a unei lumi nevăzute. (< fr. épiphanie, gr. epiphania, apariție)