România ar putea rămâne cu 15 județe. De ce se dorește reorganizarea județelor, a orașelor și a comunelor

România va putea avea parte de o reorganizare teritorială în curând, iar acest aspect pare să creeze controverse în rândul populației. De ce se ia în calcul o astfel de decizie și care ar putea fi urmările.

Reorganizarea teritorială în România este un subiect care a mai apărut în anii precedenți, însă care nu a fost prioritar. Cu toate acestea, în prezent, acest aspect pare să stârnească din ce în ce mai mult interes în rândul oficialilor.

România are în momentul de față un număr de 41 de județe, iar pe viitor acestea vor putea fi reduse la numărul de doar 15 județe. Propunerea a venit în trecut din partea autorităților, iar acum vine și din partea Mediului de Afaceri și Mediului academic.

România ar putea rămâne cu un număr de doar 15 județe

Proiectul care prevede ca țara noastră să își reducă numărul de județe, ar putea fi înaintat în anul 2024 după ce vor avea loc cele patru alegeri electorale.

Schimbarea radicală va putea aduce o serie de avantaje și dezavantaje în același timp, dar cu toate acestea reducerea numărului de județe pare inevitabilă.

Regionalizarea are scopul de a îmbunătăți capacitățile administrative de lucru și de a implementa cu ușurință proiecte strategice pe termen lung. Totodată, prin acest proiect se urmărește reducerea cheltuielilor bugetare conform reprezentanților Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR).

Oficialii consideră că în viitorul apropiat este mai mult decât necesară o astfel de acțiune luând în calcul situația economică de la acest moment. Tot în acest sens, prin apariția acestui proiect de lege se dorește creșterea posibilităților de dezvoltare și de promovare a produselor și serviciilor românești, dar și reducerea cheltuielilor publice.

„Reorganizarea ar trebui să se realizeze pe modelul organizării Curţilor de Apel, care sunt în număr de 15, respectiv la Bucureşti, Craiova, Timişoara, Oradea, Cluj, Suceava, Iaşi, Galaţi, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Alba-Iulia, Târgu Mureş, Bacău, Braşov. Se poate prelua acest model şi în cazul judeţelor, mai ales că în Constituţia României nu se vorbeşte de un anumit număr de judeţe. Evident, acest lucru trebuie să fie asumat de către decidenţi, fiind, totodată, şi un act de curaj politic, în urma unei dezbateri consistente şi transparente privind economiile ce se pot face astfel la bugetul public, bani ce pot fi reinvestiţi în economia românească” este declarația care se regăsește în comunicat.

Printre organizaţiile semnatare se regăsesc: Camera de Comerţ şi Industrie a României, Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN), Federaţia Patronală din Industria Materialelor de Construcţii din România (PATROMAT), Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România (ANAT), Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT), Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV), Asociaţia Brokerilor din România.

Tot în acest sens se dorește și reorganizarea orașelor și a comunelor care să poate fi realizată în funcție de numărul de locuitori. Autoritățile iau în calcul și această decizie, deoarece în ultimii zece ani populația s-a înjumătățit atât în rândul orașelor, cât și în rândul comunelor.

Scopul este de a se reduce numărul de instituții și a angajaților din administrație pentru a ajunge la cheltuieli mult mai mici.