Premiile Nobel au fost create de Alfred Nobel, un om de afaceri şi chimist suedez din secolul al XIX-lea. El deţinea peste 300 de brevete, dar faima sa înainte de premii se datora inventării dinamitei prin amestecarea nitroglicerinei cu un compus care făcea explozivul mai stabil.
Dinamita - care a devenit populară în construcţii, minerit şi industria armamentului - l-a făcut pe Nobel un om foarte bogat. Spre sfârşitul vieţii, el a decis să-şi folosească vasta avere pentru a finanţa premii anuale „celor care, în anul precedent, au adus cele mai mari beneficii omenirii”.
Primele Premii Nobel - în medicină, fizică, chimie, literatură şi pace - au fost acordate în 1901, la cinci ani după moartea sa. În 1968, Banca Centrală a Suediei a creat un al şaselea Premiu, pentru economie. Deşi puriştii Nobel subliniază că premiul pentru economie nu este, din punct de vedere tehnic, un Premiu Nobel, acesta este întotdeauna acordat împreună cu celelalte.
Procesul de nominalizare la Premiul Nobel
Niciuna dintre nominalizări nu este anunţată de comitetele respective ale Premiilor, iar statutul Nobel interzice juraţilor să discute deliberările lor timp de 50 de ani. Însă cei care fac nominalizările pot alege să-şi facă publice recomandările.
O persoană nu se poate nominaliza singură, dar poate fi nominalizată de mai multe ori de către alţii, inclusiv de către membrii comitetului fiecărui Premiu.
Fiecare comitet al Premiului funcţionează puţin diferit, dar toate se străduiesc să onoreze dorinţa lui Nobel, și anume câştigătorii să fi adus beneficii omenirii.
Comitetul pentru premiul pentru pace este singurul care recompensează în mod regulat realizările din anul precedent, iar premiul este singurul acordat la Oslo, în Norvegia. În cazul premiilor pentru ştiinţă, acordate la Stockholm, câştigătorii trebuie adesea să aştepte zeci de ani pentru ca munca lor să fie recunoscută de juriul Nobel, care doreşte să se asigure că orice descoperire importantă rezistă testului timpului.
Programul pentru premiile Nobel din acest an
Anunţurile privind premiile Nobel 2025 încep luni, cu premiul pentru medicină, care va fi anunţat de un juriu la Institutul Karolinska din Stockholm.
Anunţurile privind premiile Nobel continuă marţi cu premiul pentru fizică, miercuri cu cel pentru chimie şi joi cu cel pentru literatură. Premiul Nobel pentru pace va fi anunţat vineri, iar Premiul Nobel pentru ştiinţe economice în 13 octombrie.
Premiile vor fi înmânate la 10 decembrie, când este marcată ziua morţii lui Nobel. Fiecare premiu are o valoare de 11 milioane de coroane suedeze (aproape 1,2 milioane de dolari), iar câştigătorii primesc, de asemenea, o medalie de aur de 18 carate şi o diplomă. Până la trei laureaţi pentru fiecare premiu pot împărţi suma de bani, conform news.ro.
Citește și: Uniunea Scriitorilor din România, solidară cu laureata premiului Nobel pentru Literatură Svetlana Alexievici
În acest an, Premiile Nobel au fost marcate de politică. Deși susține genocidul din Gaza, Donald Trump a fost propus chiar de prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, alături de care continuă masacrul palestinienilor. De asemenea, Donald Trump a fost nominalizat de mai multe ori de către persoane din SUA, precum şi de politicieni din străinătate, începând din 2018. Numele său a fost propus şi în decembrie de o membră a Congresului din partea republicanilor pentru rolul său în negocierea Acordurilor Abraham, care au normalizat relaţiile dintre Israel şi unele state arabe.
Citește și: Eurovision 2026. Cum se decide dacă Israel va participa sau nu la competiție
„Veți primi Premiul Nobel? Bineînțeles că nu. I-l vor da cuiva care n-a făcut absolut nimic”, a spus președintele republican al SUA, marți, într-un discurs susținut în fața generalilor și amiralilor americani convocați pentru o reuniune la Quantico, conform unei surse.
„Ar fi o mare insultă la adresa țării noastre, vă spun. Nu-l vreau eu, vreau ca țara să-l primească”, a adăugat Donald Trump.
Rezultate Loto azi, 5 octombrie 2025. Numerele câștigătoare de duminică la 6/49, Joker, 5/40, Noroc, Super Noroc și Noro... Un tânăr cu deficiențe de vedere se luptă pentru o țară mai accesibilă. Cum a putut străbate Via Transilvanica: „Inconșt...
