Mihai Bendeac, dezvăluiri despre lupta cu depresia. Prin ce trecea actorul când toți vedeau doar succesul
În spatele succesului său actoricesc și al râsetelor din cadrul emisiunii iUmor se află un Mihai Bendeac sensibil, vulnerabil și introvertit, așa cum obișnuiește să spună el deseori pe contul său de Instagram.
Publicat: Miercuri, 23 Decembrie 2020, 11:49 | Actualizat: Miercuri, 23 Decembrie 2020, 14:29Mihai Bendeac, juratul iUmor, a decis să vorbească deschis despre cea mai mare frământare a sa: depresia. Actorul a povestit într-un interviu pentru viva.ro că deși nu a înfrânt depresia, el a învățat să trăiască cu ea. Chiar dacă de fel este un om vesel, sub această mască se ascunde și suferința.
Mihai Bendeac se luptă cu depresia
Într-un interviu pentru viva.ro, Mihai a declarat că încă nu a învins depresia.
“Nu, n-am reușit s-o înving, își arată colții destul de des, aș spune, dar cred că am învățat să trăiesc cu ea. Am învățat să nu mă mai sperii atât de tare atunci când apar episoadele de genul ăsta, dar nu pot să spun c-am trecut peste. Cumva, fiecare om trebuie să se lupte singur cu depresia lui, să-și caute răspunsul pe diferite căi, în diferite luări de cuvânt, în diferite interviuri ale altora care au trecut prin treaba asta, dar cred că rezolvarea propriei depresii nu stă decât în soarta fiecăruia dintre cei care se lovesc de așa ceva”.
Vezi mai multe imagini cu Mihai Bendeac în GALERIE FOTO
Deși actorul a căutat mereu ajutor, de vreme ce se mai confruntă cu o altă afecțiune, și anume bipolaritatea, Mihai a mărturisit că în unele situații nu a putut trata depresia cu medicamente. De asemenea, el a mai adăugat că o altă metodă prin care încearcă să facă față depresiei este acceptarea ei ca pe o experiență din care are mereu de învățat.
“Spunea Andrei Pleșu, la un moment dat, într-o conferință foarte mișto – se numește „Despre prostie – că pe el îl enervează cumplit treaba asta cu gândirea pozitivă. Că pentru a gândi pozitiv trebuie să fii în primul rând dobitoc, că dacă ești un om care gândește nu poți să gândești mereu pozitiv. Depinde la ce te raportezi, că numai o legumă poate să gândească pozitiv despre orice”, a mai adăugat actorul.
Vezi mai multe imagini în GALERIE FOTO
Despre relația lui cu Dumnezeu, actorul amai declarat că este antireligios tocmai pentru că a studiat subiectul îndeaproape. Mihai a spus că a citit din Istoria religiilor și utilitatea ei, iar lucrurile pe care le-a aflat l-au determinat să stea departe de bicerică. Cu toate acestea, el a spus că are înclinații spirituale, dar, care nu se rezumă la divinitate.
“Am niște înclinații mistice extrem de puternice cumva, și aceste înclinații sunt explicate într-un capitol care se numește „Povestea lui 46. Pentru mine divinitatea ține mai degrabă de un număr și ce mi-a relevat numărul respectiv”, a mai adăugat Mihai.
Legat de povestea cu ghinionul și norocul, Mihai Bendeac a declarat că nu e superstițios, dar are anumite tabieturi pe care trebuie să le facă neapărat.
“ Înainte de fiecare spectacol la teatru, fac anumite lucruri, și dacă nu le fac simt că o iau razna. De exemplu, cabiniera de la teatru, care este pentru mine ca o a doua mamă, știe exact că, la o anumită oră, trebuie să-mi pună costumul nu știu care și să spună nu știu ce, la care eu să răspund nu știu cum… Am tot felul de stupidități dintr-astea, care nu știu dacă sunt neapărat superstiții, cât mai degrabă sunt niște pattern-uri pe care mi le-am creat și care mă ajută pe mine să intru în starea respectivă, să ies din realitatea asta și să intru într-o altă realitate”, a mai spus actorul.
Mihai Bendeac și noua lui carte, “Jurnalul unui Burlac: Conversații cu Mama”
Talentul său de actor se reflectă în noua lui carte în care abordează teme comune, de la relații intime la cele de familie, într-un mod excepțional, așa cum doar el poate. Râvnitul actor devenit și scriitor a făcut un apel către cei care doresc să cumpere cartea și le-a mărturisit ce se va întâmpla cu fondurile obținute din vânzarea acesteia.
Într-o postare pe Instagram, Mihai Bendeac a scris despre cartea lui că este “terapia de a povesti ce ai trăit. Într-un mod uneori ireverențios, alteori scandalos. Dar, peste toate, terapeutic”.