Se spune ca cand copilul intra in (pre)adolescenta, parintii nu pot decat sa se inarmeze cu rabdare de inger, sa stranga din dinti si sa se roage sa se fi prins de copil macar o parte din tot ce au incercat sa-i invete pana atunci, ca sa treaca amandoi cu bine prin aceasta perioada dificila.
Brusc, aproape peste noapte, parintii devin persona non grata in viata copilului, nimic din ce vor spune acestia nu mai merita bagat in seama, sunt considerati depasiti, nu pricep nimic, de cate ori parintii deschid gura (mai ales de fata cu altii) adolescentii simt ca ii fac de ras, un simplu "Buna ziua" poate declansa crize de nervi, iesiri furtunoase din camera, usi trantite. Iar parintii raman cu gura cascata si incearca sa nu cedeze impulsului de a da buzna in camera lui sa-i spuna vreo doua sau celui de a izbucni in plans. Astfel, adolescentul "reuseste" sa-si demoralizeze parintii, facandu-i pe acestia sa puna la indoiala necesitatea sprijinului lor pentru tanar.
Gresit! Studiile recente arata ca cea mai buna metoda de aprotejare a adolescentului de influente negative si comportamente riscante este mentinerea unei relatii solide cu parintii. Adolescentul are nevoie ca toate caile de comunicare cu acestia sa ii fie mereu deschise si la indemana, pentru a se putea adresa lor atunci cand are nevoie.
Asadar, indiferent de ce spun adolescentii, au nevoie de cei dragi si sprijinul lor, au nevoie sa stie ca acestora la pasa de ei, ca le pot vorbi despre orice problema, pentru ca vor fi ascultati.
Sursa: Sfatul Parintilor
Sursa foto: sheknows.com
VIDEO! Personalitati de ciocolata... Joaca de barbati: trenuletele electrice...
