Iată ce se întâmplă exact în timpul unei operații de cezariana și cât durează

Pentru multe viitoare mame, întrebarea „voi naște natural sau prin cezariană?” apare inevitabil. Uneori, decizia se ia din timp, alteori operația devine necesară în urma unor complicații apărute pe parcursul travaliului. Ceea ce contează este să știi la ce să te aștepți, să înțelegi fiecare etapă și să fii pregătită pentru momentul întâlnirii cu bebelușul tău.

Cezariana, sau operația cezariană, este una dintre cele mai frecvente metode de naștere din lume, iar în Statele Unite aproximativ 32% dintre copii se nasc prin această procedură. Rata a crescut considerabil începând cu anii 1990, fapt care a dus la o discuție medicală amplă despre necesitatea sau excesul acestei intervenții. Totuși, în foarte multe cazuri, cezariana nu este doar o opțiune, ci o reală necesitate care salvează vieți, protejând sănătatea mamei și a copilului. Deși este o intervenție chirurgicală majoră, astăzi ea este considerată, în general, sigură, cu o rată mică de complicații, dar cu o recuperare care necesită răbdare și atenție.

Operația de cezariană în România

În România, rata nașterilor prin cezariană este una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, situându-se la peste 44% din totalul nașterilor potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică și ale Eurostat. Această cifră depășește cu mult media europeană, care este de aproximativ 25%, și reflectă atât tendința medicilor și a spitalelor de a recomanda mai frecvent această intervenție, cât și opțiunea personală a unor gravide care preferă nașterea prin operație în locul celei naturale. În ultimul deceniu, procentul cezarienelor în România a crescut constant, în special în mediul privat, unde multe paciente aleg această metodă pentru predictibilitate și confort psihologic.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca rata cezarienelor să nu depășească 10–15%, considerând că un procent mai mare nu aduce beneficii suplimentare pentru sănătatea mamei și a copilului, ci, dimpotrivă, poate crește riscul unor complicații. În România, diferențele sunt semnificative între spitalele de stat și cele private: în unele maternități private, peste 70% dintre nașteri au loc prin cezariană, în timp ce în spitalele publice procentele sunt ceva mai reduse, dar totuși ridicate față de recomandările internaționale. Aceste statistici plasează România pe primele locuri în Europa la utilizarea cezarienelor, ceea ce ridică întrebări importante legate de politicile de sănătate maternală, de educația gravidelor și de practica medicală curentă.

Ce este cezariana și când se recomandă

O naștere prin cezariană presupune aducerea pe lume a copilului prin incizii făcute în abdomen și uter. Există situații în care această operație este programată din timp, de exemplu, dacă există complicații cunoscute în sarcină, și situații în care decizia se ia pe moment, atunci când sănătatea mamei sau a copilului este pusă în pericol. În astfel de cazuri vorbim despre o cezariană de urgență.

Cât durează operația de cezariană?

În mod normal, o operație de cezariană durează aproximativ 45 de minute, însă în cazurile de urgență totul poate fi mult mai rapid, uneori chiar și în 15 minute. Partea mai scurtă a intervenției este scoaterea bebelușului din uter, în timp ce suturarea uterului și a abdomenului durează mai mult, pentru a asigura vindecarea corectă. În general, partenerul poate fi prezent lângă tine, echipat corespunzător, oferind sprijin emoțional în acest moment unic.

Etapele premergătoare operației

Consimțământul și explicațiile medicale

Înainte de intervenție, medicul îți explică de ce este necesară operația, care sunt riscurile și ce alternative există. Apoi vei semna un formular de consimțământ. În cazurile de urgență, această etapă se desfășoară mult mai rapid, dar vei primi totuși informațiile esențiale.

Anestezia

Cel mai frecvent, anestezistul recomandă rahianestezia sau epidurala, care amorțește partea inferioară a corpului, dar te lasă trează pentru a-ți auzi și vedea copilul. Anestezia generală este astăzi rar folosită și apare doar în cazuri speciale.

Pregătirea medicală

Înainte de operație ți se montează un cateter urinar, un perfuzor pentru fluide și medicamente (inclusiv antibiotice pentru a preveni infecțiile), iar o asistentă poate tunde discret partea superioară a părului pubian. De asemenea, se pot administra antiacide pentru protecție și se folosesc manșoane speciale pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge.

CITEȘTE ȘI: Jumătate dintre părinți cred aceste mituri despre sarcină. Te numeri printre ei?

Cum decurge o cezariană pas cu pas

Incizia abdominală: medicul face o mică incizie orizontală, deasupra osului pubian

Separarea țesuturilor: mușchii abdominali sunt despărțiți pentru a ajunge la uter.

Incizia uterului: de regulă, incizia este orizontală, în partea inferioară a uterului (numită „low-transverse”). În cazuri rare se folosește o incizie verticală, ceea ce impune la nașterile viitoare tot operația de cezarienă.

Nașterea copilului: medicul extrage copilul. Vei simți presiune, dar nu durere. Cordonul ombilical este tăiat, iar nou-născutul este verificat rapid de un pediatru sau o asistentă.

Întâlnirea cu bebelușul: în funcție de starea ta și a copilului, partenerul poate ține bebelușul lângă tine, iar unele spitale permit chiar contactul piele pe piele în sala de operație.

Închiderea inciziilor: uterul și straturile interne sunt cusute cu fire resorbabile, iar pielea poate fi închisă cu fire, lipici sau capse speciale, care se scot după câteva zile.

Recuperarea după cezariană

După operație vei fi dusă în sala de recuperare, unde vei fi monitorizată atent câteva ore. Unele femei se simt bine imediat, altele pot resimți greață, oboseală sau mâncărimi cauzate de anestezie. Vei primi fluide și medicamente prin perfuzie până când vei putea mânca și bea.

Întâlnirea cu bebelușul: dacă este sănătos, copilul va fi adus lângă tine imediat.

Alăptarea: poți încerca să alăptezi chiar din primele ore, cu ajutorul asistentelor sau a unui consultant în alăptare.

Controlul durerii: inițial, vei primi calmante prin perfuzie, apoi medicamente orale, de obicei ibuprofen sau paracetamol, pentru a le evita pe cele puternice. Unele spitale oferă și plasturi cu lidocaină sau alte metode non-narcotice de calmare a durerii.

Motive pentru o cezariană programată

Unele situații impun ca nașterea să fie planificată prin operație:

• cezariană anterioară cu incizie verticală;
• mai multe cezariene în trecut;
• intervenții chirurgicale pe uter (de exemplu, îndepărtarea fibromului);
• sarcini multiple, în funcție de poziția bebelușilor;
• copil foarte mare (macrosomie);
• prezentație pelviană sau transversală;
• placenta previa (placenta acoperă colul uterin);
• fibroame mari care obstrucționează canalul de naștere;
• malformații ale copilului care fac riscantă nașterea vaginală;
• infecții precum HIV cu încărcătură virală mare sau herpes genital activ.

În absența unei urgențe, cezariana se programează după 39 de săptămâni, când sarcina este considerată la termen.

Motive pentru o cezariană de urgență

Există situații în care operația devine singura soluție rapidă și sigură:

• probleme cu ritmul cardiac al copilului, deoarece este un semn că nu primește suficient oxigen.
• prolapsul cordonului ombilical, cordonul alunecă prin col, blocând oxigenul.
• dezlipirea de placentă, deoarece placenta se desprinde și provoacă hemoragii severe.
• ruptura uterului, care este posibilă la femeile care au avut anterior cezariană.
• travaliu oprit, moment în care colul nu se mai dilată sau copilul nu coboară.

CITEȘTE ȘI: La ce vârstă trebuie să nască o femeie dacă vrea să trăiască până la 90 de ani