TEHNICA DE INVATARE
Mai toti copii cer, ba chiar poruncesc parintilor sa le spuna povesti. "Copilul cauta amuzament, cauta o calatorie intr-o lume a fanteziei, in care se identifica poate cu eroii povestii, cauta poate si cadrul unei relatii apropiate cu povestitorul sau cititorul", spune psihologul Oana-Maria Udrea, de la Ambulatoriul de Specialitate al Spitalului Clinic de Urgenta pentru Copii "Grigore Alexandrescu".
Nu-i refuzati niciodata, caci povestile reprezinta cea mai usoara tehnica de invatare si poate fi aplicata de la varste foarte mici. "Ele contribuie la dezvoltarea abilitatilor de a asculta, de a citi, de a povesti, de a se exprima verbal si de a se exterioriza emotional. Mai mult, ele contribuie la dezvoltarea gandirii, a imaginatiei si interesului de cunoastere al copilului", potrivit psihologului Oana-Maria Udrea.
Multi parinti citesc povesti bebelusilor, iar acesta nu este un lucru rau. Chiar daca bebelusii si copiii de pana la un an - un an si jumatate nu inteleg firul povestii, ei sunt atenti la ritmul vocii, la sunete si se bucura de cadrul povestirii.
Pentru copiii cu varsta intre doi si trei ani si jumatate povestile trebuie sa fie simple, scurte (intamplari) si ilustrate, fiindca prin intermediul imaginilor ei descopera lumea din jur. Culori, animale, forme geometrice, numere... sunt notiuni usor de invatat cu ajutorul povestilor. Dupa varsta de trei ani si jumatate trebuie sa crestem complexitatea povestilor.
Copilul isi poate alege deja singur cartile, poate desena personajele din poveste, poate face mici roluri, poate fi el insusi povestitor. Parintii, la randul lor, ii pot pune intrebari ajutatoare, pentru a-i stimula capacitatea de exprimare, de invatare, memoria. Am putea chiar sa inventam impreuna povesti pentru a-i dezvolta imaginatia.
"Complexitatea povestilor trebuie adaptata varstei copilului, dar mai ales ritmului lui de dezvoltare, fiindca fiecare copil are un ritm propriu de dezvoltare. Nu trebuie sa ne alarmam daca micutul nu a dobandit anumite abilitati pana la o anumita varsta. Ele vor veni in mod natural", ne asigura psihologul.
Nu in ultimul rand, povestile sunt un liant extraordinar intre parinte si copil. Ele ar trebui sa fie o parte a rutinei zilnice, un cadru special, pe care copilul sa il astepte cu placere seara de seara.
TERAPIE
Povestile sunt deseori folosite ca un instrument terapeutic pretios in psihoterapia copilului. "Ele ajuta la cunoasterea psihologica a copilului si la rezolvarea unor dificultati de adaptare survenite in urma divortului parintilor sau pierderii unuia dintre parinti.
Cu ajutorul povestilor putem ajuta un copil sa-si depaseasca anumite temeri, sa construiasca relatii mai bune cu cei din jur, sa-si dezvolte limbajul si sa dobandeasca repere morale prin raportarea la bine si la rau", spune psihologul Oana-Maria Udrea.
Foto: shopanfun
