Champagne nu s-a dat insa batuta. A transformat incet toate dezavantajele in avantaje si a ajuns atat de populara in ziua de azi mai ales datorita sampaniei. Chardonnay, Pinot Noir si Pinot Meunier, cele trei soiuri de struguri din Champagne, inmuguresc si se coc in perioade diferite si, in plus, sunt raspandite pe o suprafata mare, impartita in diverse microclimate.
Acesta este motivul pentru care sampania este de obicei un amestec de soiuri diferite, din vii diferite. Dar rezultatul este unul spectaculos in ceea ce priveste aromele si complexitatea lor. De-a lungul istoriei sale, sampania a avut „tendinte efervescente" chiar si atunci cand acest aspect era considerat un minus: vestitul Dom Pérignon a incercat de fapt sa scape de bulele buclucase, dar - pana la urma - ele au facut din sampanie vedeta tuturor petrecerilor.
Astazi, orice element-surpriza a fost inlaturat: pentru producerea bulelor, vinul tanar este imbuteliat cu drojdie si o anumita cantitate de zahar, apoi este lasat sa fermenteze. Astfel, nivelul alcoolului va fi mai ridicat, dar va aparea si dioxidul de carbon, ca efect secundar. Gazul nu poate „scapa", asa ca ramane in vin, sub presiune.
Citeste tot articolul pe Good Food!
Foto: strangehistory.net
