Potrivit calendarului ortodox, ne aflăm în Săptămâna Neagră, cea care urmează după Săptămâna Luminată. Așadar, toate cele șapte zile ale săptămânii sunt ale morților. În prima zi din Săptămâna Neagră este celebrat Paștele Blajinilor, o sărbătoare supusă numeroaselor interdicții care ar avea legătură cu moartea.
Tradiții și superstiții în Săptămâna Neagră
Superstițiile sau credințele ancestrale ale poporului spuneau că tot ce va naște în Săptămâna Neagră nu va trăi. Mai mult, viermii de mătase înviați acum mor.
În Săptămâna Neagră, rudele mortului trebuie să țină post, altfel oamenilor morți fără lumânare le este rău pe cealaltă lume. Prin alte zone, această săptămână se ținea deoarece exista credința că, murind un om în această săptămână, merge în iad.
Alte tradiții spune că acelora care mor în această săptămână nu li se face pomană, deoarece, fiind în Săptămâna Neagră, sufletele morților nu o văd. Bâtrănii credeau că nu se făceau pomeni deoarece s-ar face colacii negri. În alte zone ale țării, există superstiția potrivit căreia cine moare în această săptămână înnegrește.
Ce să faci în Lunea Neagră, de Paștele Morților sau Paștele Blajinilor
Paștele Blajinilor sau Lunea Morţilor, dedicată spiritelor moşilor şi strămoşilor, este o sărbătoare populară care nu are o rânduială specifică în tipicul bisericesc. În Paștele Blajinilor preoții sunt chemați să săvârșească în lunea după Duminica Tomei o slujbă pentru sufletele celor răposați. Există credința că prin această slujbă sufletele celor trecuți în lumea veșniciei vor fi părtașe fericirii fără sfârșit.
Dar, având în vedere că în nicio carte de cult, tipărită cu binecuvântarea Sfântului Sinod, nu se află tipicul specific acestei slujbe, ea este de multe ori improvizată. Fiecare femeie aduce cu ea un ștergar strâns la un capăt și legat cu o lumânare, ștergare care se dăruiesc preotului care citește pomelnicele.
Credincioșii depun ofrande pe morminte, bocesc morții, împart pomeni, întind mese festive în cimitir, lângă biserică sau la iarbă verde. Această sărbătoare este marcată în Banat, Transilvania, Bucovina și Maramureș.
Blajinii, oameni blânzi și pașnici, s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pamântului. Ei sunt anunțați că a sosit Paștele de către oameni, care aruncă în apele curgătoare coji de ouă sparte în timpul înroșitului sau la prepararea alimentelor rituale (cozonaci, pască). Se crede că, de Paștele Blajinilor, sufletele morților sunt libere și pot gusta din mâncărurile pregătite special pentru ei și date de pomană.
sursa foto: ziuaconstanta.ro/incomegazine.ro
