(P) Tudor Popescu, Organic Agency: „Google afișa zece linkuri și lăsa clientul să decidă. ChatGPT decide singur”

Urmărește A1 pe Discover

Am stat de vorbă cu Tudor Popescu, Managing Partner al Organic Agency, agenție specializată în SEO și GEO — optimizarea pentru motoarele de căutare bazate pe AI — despre ce înseamnă, în termeni de business, trecerea de la a fi găsit la a fi citat.

Care sunt diferențele fundamentale între vizibilitatea organică de astăzi și cea de acum cinci sau zece ani?

T.P.: Diferența majoră nu ține de algoritmi, ci de rolul pe care motorul de căutare îl joacă în decizia clientului tău.

Acum zece ani, motorul era un intermediar care recunoștea că nu deține răspunsul. Afișa zece variante și trimitea utilizatorul mai departe, la sursă. Toată industria s-a construit pe premisa asta: o poziție bună în prima pagină Google îți aducea vizita, iar de acolo aveai ocazia să convingi tu. Site-ul era locul unde se închidea vânzarea.

Acum cinci ani a apărut prima fisură — fragmente de răspuns afișate direct în pagină, panouri de informații, întrebări frecvente extrase din site-uri. Se pierdeau click-uri, dar logica rămânea intactă: exista tot o listă, iar selecția îi aparținea utilizatorului.

Astăzi motorul poate formula răspunsul. Nu mai trimite la sursă — el este sursa, iar materia primă din care își construiește concluzia este mult mai diversă. Prin urmare, nu mai concurezi pentru o poziție. Concurezi pentru dreptul de a fi materialul din care se scrie răspunsul și pentru șansa ca motoarele de căutare AI să îți sugereze brandul ca soluție în răspunsurile lor.

Care este diferența reală între a fi pe primul loc în rezultatele clasice Google și a fi citat în noile motoare de căutare AI?

T.P.: Sunt două mecanisme diferite, iar aici se impune să explic un pic mai mult.

Un clasament este tolerant: locul 4 și locul 5 sunt aproape echivalente, amândouă generează trafic. Ai gradiente, ai progres măsurabil. Un răspuns nu este tolerant — ori ești citat, ori nu ești. Nu există „locul 4" într-o propoziție. Vizibilitatea devine binară, iar asta schimbă felul în care se evaluează riscul: nu mai vorbim de o scădere graduală de trafic, ci de prezența sau absența dintr-o recomandare.

Și mai există o nuanță. Într-o listă ești un rezultat printre altele, iar filtrarea îi rămâne utilizatorului. Într-un răspuns ești prezentat ca fapt. Autoritatea nu mai este a ta, este împrumutată de la asistent — considerabil mai valoroasă și considerabil mai greu de controlat. La asta se adaugă faptul că motoarele de căutare AI pot descrie brandul tău într-un anumit fel: îl pot poziționa pozitiv sau negativ, ceea ce înainte nu se întâmpla.

Cum alege, concret, un sistem precum ChatGPT sursele pe care le citează? Există un echivalent al „locului 1"?

T.P.: Nu vorbim despre un clasament, ci despre un proces de documentare — și aceasta este cea mai utilă schimbare de perspectivă pe care o poate face o echipă de marketing. Cu toate acestea, brandul poziționat cel mai favorabil și cu vizibilitatea cea mai bună în răspunsul dat de motoarele de căutare poate fi considerat un echivalent al locului întâi.

Problema apare pentru celelalte branduri. În momentul în care decizia se mută de la utilizator la concluzia motorului de căutare, utilizatorul nu mai verifică toate celelalte branduri menționate, așa cum se întâmpla în căutările tradiționale: merge direct către ceea ce motorul de căutare AI a ales ca fiind cea mai bună variantă.

Ca să explic, pe scurt, cum funcționează: sistemul nu caută exact întrebarea care i-a fost adresată. O descompune în mai multe sub-întrebări — mecanismul se numește query fan-out — și caută separat pentru fiecare. Modelele de raționament execută, în medie, opt-nouă căutări pentru un singur prompt, apoi asamblează răspunsul din tot ce au adunat.

Consultă întâi site-ul brandului, ca să afle ce susții tu despre tine, apoi validează pe surse terțe. Pe întrebările care conțin un nume de brand, majoritatea citărilor ajung la recenzii, listicole, forumuri și studii de caz. Pagina proprie de produs rămâne marginală.

Tradus în limbaj de business: pagina ta este pledoaria, sursele terțe sunt verdictul. Modelul te întreabă ce oferi, apoi întreabă piața dacă ai dreptate — iar în răspuns citează verdictul.

Ce înseamnă asta pentru SEO ca disciplină? Ce dispare și ce rămâne?

T.P.: Nu dispare nimic spectaculos. Fundamentele rămân: un site accesibil, informație corectă, autoritate construită în timp. Un brand pe care nu îl cunoaște nimeni nu devine sursă de încredere pentru că a adăugat ultimele optimizări apărute, precum datele structurate.

Ce se schimbă este unitatea de măsură și, odată cu ea, felul în care se scrie. Conținutul destinat clasamentelor este construit în jurul unui cuvânt cheie, este amplu pentru că amploarea reprezenta un avantaj și își rezervă concluziile pentru final, ca să rețină cititorul pe pagină. Conținutul destinat citării este construit în jurul unei afirmații verificabile, oferă cifra și contextul în aceeași frază și poate fi extras fără ca sensul să se piardă. Un model nu parcurge textul în diagonală și nu se lasă convins de introducere: preia propoziția care răspunde.

Trecem, practic, de la întrebarea „ce cuvinte trebuie să conțină pagina" la „ce afirmații vreau să poată fi preluate din ea și sunt ele susținute undeva în afara site-ului meu".

Pot exista situații în care poziționarea unui brand să difere considerabil de ceea ce motoarele de căutare AI știu despre el? Și ce se poate face atunci?

T.P.: Da. Un exemplu: un client al agenției, retailer de bricolaj și amenajări din primele trei locuri ale pieței românești, parte dintr-un grup internațional. La o întrebare banală, de tipul „de unde îmi comand o bucătărie la comandă", modelul răspundea printr-o recomandare explicit negativă: nu comanda de acolo, sunt probleme cu termenele de livrare.

Am urmărit firul sursei. Informația provenea de pe un site de recenzii din altă țară și viza operațiunea grupului de acolo — nu România, nu magazinele de aici. Un fapt care putea fi real într-un context devenise neadevăr în alt context, pentru că modelul a asociat brandul cu grupul-mamă fără să facă distincția geografică.

Detaliul care ar trebui să dea de gândit oricărui director general este însă altul: nicio poziție din Google nu era afectată. Traficul arăta bine, rapoartele arătau bine. Și, în paralel, un asistent folosit de sute de milioane de oameni descuraja activ o categorie-cheie pentru grup.

Acesta este decalajul de percepție: există ceea ce vrei tu să se știe despre compania ta și există ceea ce a reținut modelul din tot ce a citit despre tine, indiferent de unde. Iar corecția nu se face doar printr-un comunicat de presă: poți schimba materialul din care își construiește răspunsul, ceea ce seamănă mai degrabă cu managementul reputației decât cu SEO și este considerabil mai lent.

Mulți antreprenori spun: „ChatGPT nu poate aduce suficient trafic în acest moment." Au dreptate?

T.P.: Pe trafic, parțial da. Datele Cloudflare din 2026 arată Google cu aproape 90% din referralurile de căutare, în timp ce toate chatboturile la un loc rămân sub 1%. ChatGPT crește destul de mult, dar se confruntă în continuare cu rata de adopție și, mai ales, cu inerția obișnuinței.

Însă o mare parte din traficul adus de ChatGPT nu poate fi încă măsurată corect. De aceea recomand tuturor proprietarilor de afaceri din România să analizeze cât mai atent de unde vin clienții. Îi pot întreba chiar direct, în locație sau prin formulare online.

Un alt lucru pe care îl pot face este să monitorizeze traficul direct, pentru că cineva influențat de motoarele de căutare AI va căuta apoi numele brandului — și atunci apare în traficul organic, dar branded — sau va intra direct pe site, și atunci apare în canalul de trafic direct.

Așadar, dacă știți că nu ați mărit considerabil bugetele de awareness și totuși vedeți o explozie a vizitelor pe homepage, acela poate fi trafic venit din ChatGPT.

Un alt semnal de alarmă pe care aș vrea să-l trag este că nu ChatGPT reprezintă cel mai mare pericol pentru branduri.

Majoritatea oamenilor nu iau în calcul AI Mode, funcționalitatea Google care oferă, practic, o experiență similară cu ChatGPT. Aici intervine riscul major pe care puțini îl observă: ChatGPT trebuie să câștige utilizatori ca să conteze pentru tine. Google îi are deja.

AI Mode nu este încă experiența implicită în Google — rămâne un mod separat. Numai că a depășit un miliard de utilizatori lunari la un an de la lansare, volumul de întrebări i se dublează trimestrial, iar Google a început deja să extindă automat răspunsurile AI și să direcționeze utilizatorii dinspre AI Overviews către AI Mode. Tranziția nu depinde de obișnuințele nimănui, ci de o decizie de produs — iar în momentul în care va fi luată, nu va exista perioadă de acomodare.

Riscurile nu sunt așadar simetrice: absența din ChatGPT este un cost de oportunitate, ratezi ceva ce încă nu deții. Absența din răspunsurile Google este o pierdere din ceea ce ai deja construit.

Dar dacă stau bine în Google, nu apar automat și în răspunsurile lui?

T.P.: Nu. Și este cea mai costisitoare presupunere de pe piață în acest moment.

Ahrefs a analizat 863.000 de cuvinte cheie și circa patru milioane de URL-uri citate în răspunsurile AI ale Google: doar 38% dintre paginile citate se aflau în top 10 rezultate tradiționale în Google pentru aceeași interogare. Cu opt luni înainte, aceeași măsurătoare indica 76%. BrightEdge, pe altă metodologie, a ajuns la aproximativ 17%. Cifrele nu sunt comparabile cap la cap, însă direcția este aceeași.

Explicația ține de mecanică: sistemul nu răspunde la întrebarea ta, ci la cele opt sub-întrebări pe care le generează singur. Poți fi lider absolut pe termenul principal și complet invizibil pe toate celelalte opt.

De aceea riscul este unul de continuitate, nu de noutate. Ai construit timp de zece ani un activ care aducea cereri de ofertă, iar evaluarea lui începe să se facă după alte criterii — fără ca tu să fi schimbat ceva și fără vreun avertisment.

Ce acțiuni ar trebui să ia proprietarii de afaceri, mai ales cei cu prezență online, având în vedere noua realitate?

T.P.: Bineînțeles, răspunsul principal ar fi să apeleze la o agenție specializată în aceste metodologii și tehnologii noi.

Totuși, sunt și măsuri pe care le pot lua intern, împreună cu echipa lor.

Primul — măsori. Aduni douăzeci-treizeci de întrebări reale ale unui cumpărător din categoria ta — nu numele brandului, ci întrebările de dinaintea momentului în care îți află numele — și observi ce răspund modelele: cine este recomandat, unde apari tu, ce se spune despre tine și din ce sursă. Orice proiect de GEO începe, la noi, cu acest exercițiu, iar deseori prima surpriză nu este absența, ci o informație eronată preluată dintr-o sursă pe care nimeni din companie nu o citise vreodată.

Al doilea — repari sursele, nu textul: informație oficială și explicit localizată, afirmații verificabile pe care un model le poate prelua fără să le deformeze, prezență în locurile terțe din care se documentează el.

Al treilea — schimbi indicatorul. Dacă raportezi în continuare doar poziții și sesiuni, vei observa ultimele efecte, nu primele cauze. Noi urmărim în paralel cât de des ești citat, la ce întrebări, alături de cine și dacă ceea ce se spune despre tine este corect.

Ce le spuneți celor care speră că AI este o bulă și că fenomenul va trece?

T.P.: Că nu va trece — dar nici nu este apocalipsa pe care o anunță unii. Ironia este că firmele care apar deja firesc în răspunsuri sunt exact cele care au tratat conținutul ca pe un activ de informație, nu ca pe un instrument de poziționare în clasament. Au fost corecte, specifice și verificabile — exact criteriul după care alege un model.

Restul au de recuperat un decalaj. Vestea bună este că suntem încă devreme: este una dintre puținele ferestre în care avantajul se obține cu șase luni de disciplină și fără bugete mari.