Deși este aprobat de autoritățile de reglementare din întreaga lume, inclusiv de FDA (Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA) și EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară), unele studii sugerează că ar putea avea efecte negative asupra sănătății.
Ce este aspartamul?
Aspartamul este un îndulcitor artificial cu un conținut caloric foarte scăzut, de aproximativ 200 de ori mai dulce decât zahărul. A fost descoperit în 1965 și este folosit pe scară largă în industria alimentară pentru a reduce conținutul caloric al produselor, fiind prezent în băuturi carbogazoase dietetice, gumă de mestecat, deserturi fără zahăr, produse lactate procesate și chiar în unele medicamente.
Acest îndulcitor este compus din trei substanțe chimice principale: acid aspartic, fenilalanină și metanol. Deși fiecare dintre acestea se găsește și în alimentele naturale, modul în care sunt metabolizate atunci când provin din aspartam ridică anumite îngrijorări.
Citește și: Beneficiile miraculoase pe care le poate avea consumul de lapte de capră. De ce e bun pentru organism
Unde găsim aspartamul?
Aspartamul este prezent în numeroase produse etichetate „fără zahăr” sau „light”. Printre cele mai comune alimente și băuturi care conțin acest îndulcitor se numără:
- Băuturile carbogazoase dietetice (cola, limonadă, energizante)
- Guma de mestecat fără zahăr
- Produsele lactate cu conținut redus de calorii (iaurturi, budinci)
- Bomboane și dulciuri dietetice
- Cereale pentru micul dejun cu conținut redus de zahăr
- Medicamente și suplimente alimentare (vitamine masticabile, siropuri)
Aspartamul este adesea indicat pe etichetele produselor sub denumirea de E951, așa că este important să verificăm ingredientele dacă dorim să evităm consumul acestuia.
Efectele nocive asupra corpului
De-a lungul anilor, s-au realizat numeroase studii cu privire la siguranța consumului de aspartam, iar concluziile sunt adesea contradictorii. Autoritățile de sănătate publică susțin că aspartamul este sigur în doze moderate, dar există cercetări care ridică anumite semne de întrebare.
Citește și: Cele 5 alimente esențiale pentru o viață sănătoasă. Ce nu trebuie să lipsească din dieta zilnică
Tulburări neurologice și cognitive
Unele studii sugerează că aspartamul ar putea afecta funcțiile cerebrale, fiind asociat cu migrene, anxietate, depresie și chiar probleme de concentrare. Acidul aspartic și fenilalanina, doi dintre compușii săi, pot influența nivelurile neurotransmițătorilor din creier, ceea ce ar putea duce la schimbări de dispoziție și oboseală mentală.
Metabolism și risc de diabet
Deși aspartamul este utilizat ca alternativă la zahăr pentru persoanele care doresc să slăbească sau să își controleze glicemia, unele studii indică faptul că ar putea afecta metabolismul. Unele cercetări au arătat că îndulcitorii artificiali pot duce la creșterea poftei de mâncare și la un risc mai mare de diabet de tip 2, deoarece influențează modul în care organismul percepe gustul dulce și reglează insulina.
Efecte asupra sistemului digestiv
Consumul de aspartam poate modifica flora intestinală, afectând echilibrul bacteriilor benefice din intestin. Un microbiom sănătos este esențial pentru digestie, imunitate și sănătatea generală, iar îndulcitorii artificiali ar putea contribui la disbioză (un dezechilibru al bacteriilor intestinale).
Risc potențial de cancer
O temere majoră legată de aspartam este posibilitatea ca acesta să fie cancerigen. Unele studii pe animale au sugerat că un consum ridicat de aspartam ar putea fi asociat cu un risc crescut de anumite tipuri de cancer, dar rezultatele nu sunt concludente pentru oameni. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a clasificat recent aspartamul ca „posibil cancerigen pentru oameni” (grupa 2B), însă a precizat că riscul este redus la un consum moderat.
Este aspartamul sigur?
Majoritatea agențiilor de reglementare susțin că aspartamul este sigur atunci când este consumat în cantități moderate. Doza zilnică acceptabilă (DZA) recomandată de EFSA este de 40 mg/kg corp/zi, ceea ce ar însemna aproximativ 15-20 de doze de băuturi carbogazoase dietetice pentru un adult de 70 kg – o cantitate greu de atins într-o dietă normală.
Cu toate acestea, persoanele care suferă de fenilcetonurie (PKU), o afecțiune genetică rară, trebuie să evite complet aspartamul, deoarece nu pot metaboliza fenilalanina.
Aspartamul rămâne un subiect controversat, iar efectele sale asupra sănătății nu sunt pe deplin înțelese. În timp ce autoritățile sanitare îl consideră sigur în doze moderate, unele studii sugerează că ar putea avea efecte negative asupra sistemului nervos, metabolismului și florei intestinale. Cel mai bine este ca fiecare persoană să fie atentă la consumul de îndulcitori artificiali și să opteze pentru o dietă echilibrată, bazată pe alimente cât mai naturale.
