Ce se întâmplă când bei alcool? Efectele nocive ale alcoolului asupra sănătății

Urmărește A1 pe Discover

În timp ce unele ghiduri medicale, cum sunt cele din Uniunea Europeană și din Statele Unite, acceptă un consum moderat de alcool și stabilesc limite considerate „sigure”, Organizația Mondială a Sănătății are o poziție fermă: orice cantitate poate fi riscantă din perspectiva riscurilor pentru sănătate.

Studiile recente arată că și consumul redus de alcool implică riscuri pentru sănătate, indiferent de tipul băuturii. Pentru a le preveni, cel mai sigur este să nu consumi deloc alcool.

Care sunt efectele nocive ale alcoolului asupra sănătății

Întregul organism este afectat de consumul de alcool - nu doar ficatul, ci și creierul, intestinul, pancreasul, plămânii, sistemul cardiovascular, sistemul imunitar și altele, potrivit National Institute on Alcohol Abuse and Alcoholism (NIAAA), din SUA.

Organismul procesează o cantitate limitată de alcool pe oră. Dacă bei mai mult decât poate procesa, alcoolul se acumulează în sânge și îți afectează organele - în special ficatul, creierul, dar și altele.

Pe termen scurt, băuturile provoacă simptome precum amețeală, dificultăți în coordonare și somn neliniștit. Dacă bei mult și des pe termen lung, pot apărea probleme serioase de sănătate. Iată care sunt cele mai grave:

Alcoolul micșorează creierul

Alcoolul perturbă căile de comunicare din creier și poate influența atât structura, cât și funcțiile acestuia. Aceste modificări pot afecta starea de spirit și comportamentul, făcând mai dificilă gândirea clară și coordonarea mișcărilor. Consumul de alcool poate crește, de asemenea, riscul de accident vascular cerebral.

În caz de consum excesiv și prelungit de alcool, celulele nervoase se micșorează și se deteriorează, ceea ce afectează gândirea, învățarea și memoria, potrivit WebMD.

Se consideră consum excesiv peste 8 băuturi pe săptămână pentru femei și 15 pentru bărbați. O băutură standard conține aproximativ 10-14 grame de alcool pur și corespunde cu 330 ml bere blondă (5% alcool), 120 ml vin (12% alcool), 30-40 ml de băuturi spirtoase.

Pe lângă efectele asupra creierului, alcoolul afectează și sistemul nervos periferic, care cuprinde nervii din afara creierului și măduvei spinării. Consumul excesiv poate provoca neuropatie periferică, o afecțiune care poate provoca amorțeală în brațe și picioare și o senzație dureroasă de arsură la nivelul tălpilor.

Alcoolul perturbă hormonii

Hormonii reglează numeroase funcții esențiale în organism, de la digestie și metabolism la somn și libido. Consumul excesiv de alcool poate perturba funcționarea glandelor endocrine care produc hormonii. Dezechilibrele pe care le provoacă influențează toate organele și țesuturile și pot favoriza apariția unor tulburări hormonale precum:

• bolile tiroidiene
• dislipidemia
• infertilitatea
• intoleranța la stres

Totodată, există dovezi că alcoolul poate întârzia sau perturba instalarea pubertății.

Citește și: Vârsta exactă la care fumatul, sedentarismul și alcoolul încep să provoace probleme de sănătate serioase

Alcoolul crește riscul de diabet

Pentru că perturbă metabolismul și echilibrul hormonal al organismului, consumul cronic de alcool și în cantități mari poate crește riscul de diabet de tip 2. El afectează capacitatea celulelor de a răspunde eficient la insulină, hormonul responsabil cu reglarea glicemie. Rezistența la insulină este unul dintre principalii factori care duce la diabet de tip 2.

Alcoolul în exces contribuie la apariția diabetului și prin alte mecanisme: prin creșterea în greutate, a nivelului de trigliceride și colesterol „rău” (LDL) sau a tensiunii arteriale.

La persoanele cu diabet, orice cantitate de alcool poate îngreuna controlul glicemiei și poate agrava complicațiile cardiovasculare și neurologice asociate bolii, potrivit NIAAA.

Alcoolul îngrașă

Dacă te preocupă silueta, nu ar trebui să neglijezi aportul de calorii din alcool. Un gram de alcool pur are 7 calorii, mai mult decât proteinele și carbohidrații, care furnizează 4 calorii pe gram. De exemplu, o sticlă de 500 ml de bere blondă cu 5% vol depășește 200 de calorii, iar 30 ml de tărie (vodcă, whisky) conțin aproape 70 calorii. La acestea se adaugă și caloriile conținute de zahărul rezidual din băutură, rămas după fermentație, care furnizează încă 4 calorii pe gram, conform BBC Good Food.

Băuturile alcoolice contribuie la îngrășare nu doar prin conținutul caloric ridicat, ci și prin efectul de încetinire a digestiei grăsimilor care duce la stocarea lor sub formă de grăsime corporală. Totodată, consumul de alcool stimulează pofta de mâncare și consumul de alimente nesănătoase, cu grăsimi și carbohidrați.

Alcoolul îmbolnăvește inima

O singură seară de consum excesiv de alcool este suficientă pentru a perturba semnalele electrice ale inimii, ducând la aritmii. Bătăile neregulate ale inimii pot fi simțite ca palpitații, amețeală sau disconfort. În cazul unui consum frecvent de alcool și pe termen lung, tulburările de ritm cardiac pot deveni permanente.

Alcoolul slăbește treptat mușchiul inimii, o afecțiune cunoscută sub numele de cardiomiopatie alcoolică. Inima devine mai puțin eficientă în pomparea sângelui, ceea ce reduce oxigenarea întregului organism. Cercetările susțin că acest risc poate exista chiar și în cazul unui consum scăzut de alcool.

De asemenea, consumul îndelungat de alcool crește riscul de hipertensiune arterială, o cauză majoră a infarctului miocardic și a accidentului vascular cerebral.

Alcoolul scade imunitatea

Când bei alcool, organismul devine mai vulnerabil în fața bolilor. După o noapte de băut, capacitatea corpului de a lupta cu infecțiile scade, iar acest efect poate dura până la 24 de ore.

Atât consumul excesiv ocazional de alcool, cât și cel regulat și îndelungat pot afecta sistemul imunitar. El reduce producția de celule albe, care sunt esențiale pentru identificarea și distrugerea germenilor. Totodată, încetinește procesul de vindecare a rănilor, crește inflamațiile în corp și poate duce la deteriorarea organelor.

Citește și: Ce se întâmplă dacă bem alcool seara înainte de somn. Cât ar trebui să dormim

Alcoolul afectează sănătatea digestivă

Consumul de alcool poate afecta serios tractul gastrointestinal. El irită mucoasa stomacului și stimulează secreția de sucuri digestive. Când cantitatea de acid și alcool se acumulează prea mult, apar greața și vărsăturile. Consumul cronic și excesiv poate duce la apariția gastritei și a ulcererelor dureroase.

Consumul de alcool este legat de un risc mai mare de reflux gastroesofagian, o afecțiune în care acidul din stomac urcă în esofag și provoacă arsuri și disconfort. În plus, alcoolul crește riscul de a dezvolta cancerul esofagian și oral.

De asemenea, alcoolul poate provoca ceea ce se numește intestin permeabil, care permite trecerea unor substanțe toxice prin pereții intestinali în organism. Intestinul permeabil modifică echilibrul microbiomului intestinal (comunitatea de microorganisme din tractul digestiv) și crește riscul apariției cancerului colorectal.

Alcoolul îmbolnăvește ficatul

Ficatul metabolizează majoritatea alcoolului consumat, proces prin care elimină multe toxine. În timp, consumul excesiv duce la acumularea de grăsime în acest organ și la formarea de țesut fibros care afectează circulația sângelui în organ. Astfel, celulele hepatice nu mai primesc substanțele necesare supraviețuirii și încep să moară. Pe măsură ce acestea sunt înlocuite de țesut cicatricial, funcția ficatului scade progresiv și apare ciroza, o afecțiune gravă și ireversibilă.

Consumul de alcool este legat de apariția mai multor afecțiuni hepatice:

• steatoză hepatică alcoolică
• steatohepatită alcoolică
• hepatită alcoolică
• fibroză hepatică
• ciroză alcoolică
• carcinom hepatocelular (cancer hepatic)

Alcoolul lezează pancreasul

Pancreasul este un organ vital care produce substanțe importante pentru digestie și metabolism. Consumul excesiv și prelungit de alcool poate provoca pancreatită, o inflamație care afectează capacitatea acestui organ de a produce enzime digestive și influențează hormonii responsabili de reglarea glicemiei.

Pancreatita este o inflamație care determină umflarea pancreasului și durere intensă. Această afecțiune poate debuta brusc, sub forma pancreatitei acute. În timp, poate evolua spre pancreatită cronică, o inflamație permanentă. Pancreatita cronică crește riscul de a dezvolta diabet și cancer pancreatic.

Alcoolul subțiază oasele și slăbește mușchii

Consumul frecvent și în cantități mari de alcool reduce nivelurile de calciu din organism. În combinație cu modificările hormonale pe care le provoacă, alcoolul împiedică formarea de țesut osos nou. În timp, acest lucru duce la subțierea și fragilizarea oaselor - o afecțiune numită osteoporoză.

În plus, alcoolul reduce circulația sângelui către mușchi și interferează cu procesele care susțin refacerea și dezvoltarea musculară. El contribuie treptat la pierderea masei musculare și a forței.

Alcoolul crește riscul de cancer

Consumul de alcool crește riscul de cancer indiferent de cantitatea consumată. Conform Agenției Internațională pentru Cercetare asupra Cancerului (International Agency for Research on Cancer - IARC), agenție din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății, el este asociat cu cel puțin șapte tipuri de cancer:

• cancer oral (limbă, buze, mucoasa bucală, gingii, amigdale, etc.)
• cancer faringian
• laringian
• cancer esofagian
• cancer hepatic
• cancer colorectal
• cancer de sân

Chiar și cei care beau cel mult o băutură pe zi sau care consumă alcool în exces doar ocazional (4 sau mai multe băuturi pentru femei și 5 sau mai multe pentru bărbați într-un timp scurt) au un risc ușor crescut pentru anumite tipuri de cancer. Cu cât o persoană consumă mai mult alcool, cu atât riscurile sunt mai mari.

IARC încadrează alcoolul pe lista substanțelor cu cel mai înalt grad de risc cancerigen (grup 1). Această categorie include și fumul de țigară, radiațiile UV, azbestul și benzenul.

Alcoolul este transformat în organism în acetaldehidă, un compus extrem de toxic și cancerigen, care poate deteriora ADN-ul celular. În plus, alcoolul irită țesuturile și provoacă inflamație cronică, iar aceasta poate duce la distrugerea celulelor. În procesul de reparare pot apărea erori genetice, adică mutații ale ADN-ului, care pot duce la cancer.

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.