Vârsta exactă la care fumatul, sedentarismul și alcoolul încep să provoace probleme de sănătate serioase

Obiceiurile nocive precum fumatul, consumul excesiv de alcool și lipsa de mișcare duc, mai devreme sau mai târziu, la probleme serioase de sănătate fizică și mintală. De curând, cercetătorii au descoperit și vârsta de la care încep să-și pună amprenta asupra organismului.

Impactul acestor comportamente poate fi resimțit încă de la vârsta de 36 de ani, dezvăluie un studiu publicat recent în revista de specialitate Annals of Medicine. Renunțarea la aceste obiceiuri nesănătoase încă din tinerețe ne crește șansele de a ne bucura de o bătrânețe fericită și sănătoasă, susțin autorii săi, o echipă de cercetători de la Universitatea din Jyväskylä, Finlanda.

Efectele asupra sănătății apar cu mult înainte de bătrânețe

Pentru acest studiu, cercetătorii au urmărit pe o perioadă de peste 30 de ani starea de sănătate a 370 de persoane născute în 1959. Participanții au fost chestionați și investigați medical periodic pe parcursul vieții: la 27, 36, 42, 50 și 61 de ani. Această perioadă extinsă de studiu a oferit o perspectivă complexă asupra modului în care stilul de viață din tinerețe ne influențează sănătatea pe parcursul deceniilor.

Pentru evaluarea sănătății fizice, autorii studiului au utilizat un scor de risc metabolic, calculat în funcție de tensiunea arterială, circumferința taliei, nivelul glicemiei, colesterolului și altor grăsimi. Sănătatea mintală a participanților a fost evaluată prin chestionare privind simptomele depresiei și starea de bine psihologică.

Pe parcursul fiecărei etape a studiului, cercetătorii au urmărit trei comportamente cu potențial de risc: fumatul, consumul excesiv de alcool și lipsa de activitate fizică - definită ca practicarea exercițiilor mai rar de o dată pe săptămână.

Citește și: Câte minute din viață pierde un fumător din cauza unei singure țigări. Cifrele sunt alarmante

Așa cum era de așteptat, cei care au fumat, au băut și au dus o viață sedentară în mod constant în tinerețe au ajuns, în timp, mai bolnavi și mai depresivi. Cu toate acestea, s-a constatat că efectele negative ale acestor obiceiuri nesănătoase erau deja vizibile până la vârsta de 36 de ani, cu mult înainte ca problemele tipice ale vârstei mijlocii sau bătrâneții să-și facă simțită prezența.

Cercetătorii au mai observat că efectele dăunătoare s-au menținut constante în intervalul de vârstă 36-61 de ani, potrivit The Economic Times. Aceasta înseamnă că obiceiurile nesănătoase nu încep să afecteze organismul doar în etapele târzii ale vieții, ci chiar de la începutul maturității.

„Descoperirile noastre subliniază cât de important este să abordăm din timp comportamentele riscante pentru sănătate, cum ar fi fumatul, consumul excesiv de alcool și sedentarismul, pentru a preveni acumularea treptată a efectelor nocive care, în timp, se transformă în probleme grave de sănătate fizică și mintală”, a declarat autoarea principală a studiului, Tiia Kekäläinen, cercetătoare la Centrul de Cercetare în Gerontologie al Universității din Jyväskylä.

Care sunt riscurile obiceiurilor nesănătoase

În cadrul studiului, cercetătorii au evaluat și impactul comportamentelor nesănătoase asupra organismului. Fiecare dintre ele afectează sănătatea într-un mod diferit:

• Sedentarismul a fost corelat în special cu o stare fizică precară;
• Fumatul are un impact mai ales asupra sănătății mintale. Totodată, acest viciu crește riscul de cancer pulmonar, afecțiuni respiratorii și boli cardiovasculare;
• Consumul excesiv de alcool a fost legat de un declin semnificativ atât în plan fizic, cât și psihic;
• Lipsa de mișcare și consumul excesiv de alcool pot duce la afecțiuni grave precum insuficiența de organe, cancerul, accidentul vascular cerebral, infarctul și chiar decesul prematur.

Impactul a fost mai accentuat la cei care au menținut aceste obiceiuri nocive pe o perioadă îndelungată. Cercetătorii au menționat că relația dintre comportamentele nesănătoase și starea de sănătate este, probabil, bidirecțională: depresia și problemele fizice pot duce, de asemenea, la fumat, consum de alcool și inactivitate.

De asemenea, au subliniat că rezultatele sunt cel mai relevante pentru persoanele născute la sfârșitul anilor ’50 și începutul anilor ’60. Ele ar putea să nu fie aplicabile în aceeași măsură generațiilor mai tinere, care pot avea un stil de viață diferit și obiceiuri riscante precum vapatul.

Studiul nu a luat în considerare alți factori importanți legați de stilul de viață, cum ar fi alimentația și consumul de droguri.

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.