COVID-19 este o boală ce se transmite pe calea aerului și se răspândește prin picături mici ce conțin virusul SARS-CoV-2. Atunci când oamenii inhalează picăturile contaminate, virusul intră în nas și în gât, după care se dezvoltă.
Potrivit experților, infecția cu noul coronavirus începe la nivelul căilor respiratorii, întrucât mucoasele conțin celule epiteliale bogate în receptori de suprafață, astfel că virusul le atacă pentru a intra în organism.
Și nu se oprește aici, întrucât folosindu-se de proteinele cu țepi care dispun de receptori de legare, acei RBD, virusul îi folosește pentru a forța deschiderea receptorilor de suprafață, iar apoi penetrează membrana celulară.
Deși acei receptori reglează tensiunea arterială, receptorii de legare ai coronavirusului îi folosesc pentru ca virusul să pătrundă și să deturneze celula gazdă.
Odată ce virusul a intrat într-o celulă a corpului uman, învelișul se dizolvă și eliberează ARN viral care preia controlul asupra funcțiilor celulei gazdă. Reticulul endoplasmatic al celulei produce ARN viral și proteine, iar aparatul Golgi le împachetează în noi virusuri.
Pe măsură ce virusul se multiplică, persoana infectată poate manifesta primele simptome precum dureri în gât și tuse uscată prin care răspândește cantități mari de virus.
De asemenea, în prima săptămână de la infectare pot să apară simptome precum febră, pierderea mirosului și a gustului, precum și dureri musculare. În cazul în care virusul avansează până la nivelul plămânilor, atunci alveolele vor fi atacate.
Deși celulele albe eliberează citokine pentru a activa sistemul imunitar, pneumonia virală poate să determine sindromul furtunii de citokine, situație în care corpul eliberează prea mulți anticorpi.
Pe măsură ce virusul atacă plămânii, furtuna de citokine inundă plămânii cu celule albe care distrug atât celulele infectate, cât și pe cele sănătoase. Acest lucru duce la umplerea alveolelor pulmonare cu lichid, mucus și resturile celulelor moarte.
Coronavirusul atacă și inima, dar și creierul
Virusul poate să ajungă la inimă, iar în acest caz vor fi atacate celulele vaselor de sânge, care conțin, de asemenea, receptori ACE2. Potrivit experților, atacul viral poate să determine apariția unor cheaguri de sânge ce blochează arterele și provoacă atacuri de cord.
Celulele aparatului digestiv responsabile cu absorbția nutriției și denumite enterocite dispun de asemenea de ACE2 și enzime similare pe care virusul le exploatează, motiv pentru care și sistemul digestiv e vulnerabil.
De asemenea, alte studii clinice au arătat că noul coronavirus poate să dea naștere unor complicații neurologice. Mai exact, în cazul unor bolnavi de coronavirus, experții au stabilit că le-a fost afectată cogniția, accident vascular cerebral, leziuni musculare ori chiar accidente vasculare cerebrale ce au fost cauazate de cheaguri de sânge.
Oamenii de știință au stabilit, de asemenea, că noul coronavirus poate afecta chiar și copiii, în cazul acestora apărând un sindrom inflamator, ce poate fi mortal.