Urmărește A1 pe DiscoverDatele disponibile arată că România are cea mai ridicată rată a prevalenţei infecţiei cu VHC din Uniunea Europeană - 3,3%, în contextul existenţei unui nivel scăzut de informare şi conştientizare privind această afecţiune în rândul populaţiei. “În România, estimăm că peste 650.000 de persoane ar fi infectate cu VHC. Circa 80% dintre infecţii ar fi cu replicare virală. 99% dintre infecţii apar in genotipului 1b, acestea fiind asociate cu risc mai crescut de apariţie a cirozei hepatice. Peste 550.000 de persoane ar avea boală activă, progresivă”, a declarat Adrian Streinu-Cercel, vineri, într-o conferinţă de presă.
El a spus că doar printr-o politică bine coordonată eforturile medicale şi resursele alocate vor putea fi folosite eficient pentru eliminarea infecţiei cu VHC, arătând că în 2017 în România a crescut atât numărul persoanelor diagnosticate, cât şi accesul la terapiile cu medicamente anti-virale cu acţiune directă. Separat de testarea medicală uzuală, în 2017 au fost extinse campaniile de testare voluntară, fiind realizate 11.713 testări la nivelul populaţiei (testări stradale) şi al personalului medical din zece judeţe, iar 240 de persoane testate (2%) au avut rezultat pozitiv pentru infecţia cu VHC.
Managerului Institutul de Boli Infecţioase "Matei Balş” din Capitală a spus că sunt necesare extinderea testării populaţiei şi asigurarea accesului larg la terapii antivirale eficiente.
“Avem în faţă o oportunitate extraordinară: aceea de a putea limita foarte mult sau chiar eradica în următorul deceniu această infecţie severă şi parşivă – infecţia cu virusul hepatitic C. Sunt încrezător că în 2018 România va avea înţelepciunea de a face paşii necesari, de a lua deciziile şi măsurile necesare pentru a intra în mod real în controlul acestei infecţii”, a declarat Adrian Streinu Cercel.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) estimează că 71 milioane de persoane trăiesc în prezent cu hepatită cronică cu virus hepatitic C, la nivel mondial. Dintre acestea, doar 20% (aproximativ 15 milioane) au fost diagnosticate şi doar 5% (aproximativ 3 milioane) sunt tratate cu medicamente anti-virale cu acţiune directă (medicamente care vindecă infecţia cronică cu VHC în peste 95% dintre cazuri). În majoritatea cazurilor, infecţia cronică cu VHC netratată evoluează spre ciroză şi cancer hepatic.
Inclusă sub umbrela Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, eliminarea infecţiei cu virus hepatitic C până în 2030 este posibilă prin combinarea măsurilor de testare a populaţiei cu cele de asigurare a tratamentului antiviral adecvat, iar în acest context OMS recomandă extinderea accelerată a diagnosticării şi tratării infecţiei cu VHC, respectiv identificarea a peste 90% dintre cazuri şi tratarea a peste 80% dintre cazurile identificate. Conform raportului OMS Progress Report on Access to Hepatitis C Treatment, lansat pe 8 martie, creşterea accesului la medicaţie antivirală cu acţiune directă asupra virusului hepatitic C este critică în vederea stopării acestei epidemii.
Hepatita C este o boală infecţioasă a ficatului, cauzată de infectarea cu virusul hepatitic C (VHC). Infecţia acută de obicei nu prezintă simptome şi nu pune viaţa în pericol, o parte dintre pacienţi (15-45%) eliminând virusul din organism în primele 6 luni de la infectare. Pacienţii vindecaţi vor păstra în organism anticorpi anti-VHC, formaţi de sistemul imunitar în urma infecţiei acute. Restul pacienţilor (55-85%) vor dezvolta forma cronică de infecţie cu VHC. Pacienţii cu infecţie cronică cu VHC au un risc ridicat de a dezvolta complicaţii precum ciroză şi cancer hepatic.
Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, aproximativ 400.000 de oameni mor anual din cauza bolilor de ficat asociate cu hepatita C.
Ai mâncat vreodată salată luată din magazine? Greșeala aceasta te costă mai scump decât îți imaginezi!... Atenție, români! Unul dintre cele mai CUMPĂRATE ALIMENTE în această perioadă ne poate provoca boli grave!...
