Adaugă-ne ca sursă preferată în GoogleFiscul scoate la vânzare, prin intermediul site-ului oficial, mai multe autoturisme ajunse în posesia statului în diverse moduri, confiscate sau predate de datornici.
Licitația începe de la prețul stabilit de ANAF, iar printre mașini se numără mărci precum Ford, Opel, Volkswagen, Daewoo sau Dacia. Suma de pornire variază în funcție de marcă, model, an de fabricație sau dotari și începe de la 100 de euro.
Vânzarea este directă, la prețul stabilit, și nu prin licitație, așa cum procedează de obicei ANAF. Autoturismele sunt vândute de Administrația Județeană a Finanțelor Publice din mai multe județe din țară.
Toate detaliile se găsesc pe site-ul ANAF!
De exemplu, un Opel Astra, fabricat în 1995, cu motor de 1.389 cmc, benzină, are ca preţ pornire suma de 690 de lei.
Ghidul participantului la licitatiile organizate de ANAF:
1. Pentru participarea la licitaţie ofertanţii depun, cu cel puţin o zi înainte de data licitaţiei, următoarele documente:
a) oferta de cumpărare;
b) dovada plăţii taxei de participare sau a constituirii garanţiei sub forma scrisorii de garanţie bancară,
c) împuternicirea persoanei care îl reprezintă pe ofertant;
d) pentru persoanele juridice de naţionalitate română, copie de pe certificatul unic de înregistrare eliberat de oficiul registrului comerţului;
e) pentru persoanele juridice străine, actul de înmatriculare tradus în limba română;
f) pentru persoanele fizice române, copie de pe actul de identitate;
g) pentru persoanele fizice străine, copie de pe paşaport;
h) dovada, emisă de organele fiscale, că nu are obligaţii fiscale restante faţă de acestea.
2. Preţul de pornire a licitaţiei este preţul de evaluare pentru prima licitaţie, diminuat cu 25% pentru a doua licitaţie şi cu 50% pentru a treia licitaţie.
3. Licitaţia începe de la cel mai mare preţ din ofertele de cumpărare scrise, dacă acesta este superior celui prevăzut la alin. (8), iar în caz contrar va începe de la acest din urmă preţ.
4. Adjudecarea se face în favoarea participantului care a oferit cel mai mare preţ, dar nu mai puţin decât preţul de pornire. În cazul prezentării unui singur ofertant la licitaţie, comisia poate să îl declare adjudecatar dacă acesta oferă cel puţin preţul de pornire a licitaţiei.
5. Taxa de participare reprezintă 10% din preţul de pornire a licitaţiei şi se plăteşte în lei la unitatea teritorială a Trezoreriei Statului. În termen de 5 zile de la data întocmirii procesului-verbal de licitaţie, organul fiscal va restitui taxa de participare participanţilor care au depus oferte de cumpărare şi care nu au fost declaraţi adjudecatari, iar în cazul adjudecării, taxa se reţine în contul preţului. Taxa de participare nu se restituie ofertanţilor care nu s-au prezentat la licitaţie, celui care a refuzat încheierea procesului-verbal de adjudecare, precum şi adjudecatarului care nu a plătit preţul.
6. După adjudecarea bunului adjudecatarul este obligat să plătească preţul, diminuat cu contravaloarea taxei de participare, în lei, în numerar la o unitate a Trezoreriei Statului sau prin decontare bancară, în cel mult 5 zile de la data adjudecării.
7. Dacă adjudecatarul nu plăteşte preţul este obligat să plătească cheltuielile prilejuite de noua licitaţie şi, în cazul în care preţul obţinut la noua licitaţie este mai mic, diferenţa de preţ. Adjudecatarul va putea să achite preţul oferit iniţial şi să facă dovada achitării acestuia până la termenul prevăzut la art. 162 alin. (7) Cod pr fiscala, caz în care va fi obligat numai la plata cheltuielilor cauzate de noua licitaţie.
8. În cazul vânzării la licitaţie a bunurilor imobile cumpărătorii pot solicita plata preţului în rate, în cel mult 12 rate lunare, cu un avans de minimum 50% din preţul de adjudecare a bunului imobil şi cu plata unei dobânzi sau majorări de întârziere, după caz, stabilite conform prezentului cod. Organul de executare va stabili condiţiile şi termenele de plată a preţului în rate.
9. Cumpărătorul nu va putea înstrăina bunul imobil decât după plata preţului în întregime şi a dobânzii sau majorării de întârziere stabilite.
10. Suma reprezentând dobânda sau majorarea de întârziere, după caz, nu stinge creanţele fiscale pentru care s-a început executarea silită şi constituie venit al bugetului corespunzător creanţei principale, notează un site de profil.
Mașina anului 2018 în România. De unde vine surpriza... Dacă eşti şofer, trebuie să ştii! Ce înseamnă semnalele luminoase pe care şi le fac conducătorii auto în trafic...
