Lumea afacerilor la nivel mondial, dar şi în România se confruntă, constant, cu o serie de riscuri care ar putea arunca business-urile într-o nouă criză
Deşi o criză financiară de proporţii, precum cea care a debutat în 2008 şi ale cărei efecte încă sunt resimţite de antreprenori este puţin probabilă în viitorul apropiat, riscurile enumerate mai jos pot lovi puternic anumite industrii şi pot afecta companiile care activează într-o gama largă de sectoare ale economiei.
Cele mai mari riscuri care pândesc economia globală
Cel mai mare pericol care pândeşte economia globală în 2016 este reprezentat de încălzirea globală, conform unui sondaj anual la care au răspuns participanţii Forumului Economic Mondial, ce a avut loc la Davos, între 20 şi 23 ianuarie.
Al doilea pericol în ordinea importanţei şi a potenţialului impact este reprezentat de migraţia în masă, urmat de criza apei potabile şi de conflictele interstatale.
Din ce în ce mai mulți manageri și proprietari de afaceri sunt conștienți de riscurile la care se expun în prezent și iau măsuri de siguranță care depind de resursele financiare de care dispun companiile pe care le conduc și de strategia specifică de dezvoltare. Cu toate acestea, cea mai simplă metodă de protecție la care apelează tot mai multe companii sunt asigurările de bunuri aparținând societăților comerciale.
Pe lângă riscurile enumerate mai sus, publicaţia britanică Management Today notează o listă de alte cinci pericole care pot lovi sectoare economice specifice şi care pot provoca daune imense unor companii:
1. Atacurile cibernetice
Costurile atacurilor cibernetice în 2015 a fost de 445 de miliarde de dolari. Dacă luăm în calcul PIB-ul României din 2015, estimat la 215 miliarde de dolari, constatăm că atacurile cibernetice au provocat pagube mai mari decât poate produce România în decurs de doi ani. Dependența de tehnologie a companiilor este din ce în ce mai mare, iar frecvența atacurilor crește pe măsură.
2. Șocurile de pe piața energiei
Prăbușirea prețului petrolului este o veste bună sau o veste proastă, în funcție de partea baricadei pe care te afli. O firmă de transport este foarte avantajată de refuzul saudiților de a renunța la pomparea în piață a petrolului, însă nu la fel de optimist este și directorul executiv al companiei petroliere Shell, Ben van Beurden. Însă ceea ce este nociv pentru întreg mediul de afaceri este volatilitatea. Din păcate, aceasta a devenit o regulă de piață, nu o excepție. Presiunile pe care Organizația Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) le fac pentru ca marile companii petroliere americane să-și închidă platformele ar putea ajuta la creșterea prețului petrolului, însă situația va redeveni incertă de îndată ce acestea își vor relua activitatea la capacitate maximă.
3. Șomajul
Șomajul structural pe termen lung este îngrijorător în Europa. Conform Forumului Economic Mondial, „rata șomajului amenință să de-specializeze o întreagă generație în Europa, afectând în continuare căutarea din partea companiilor a angajaților cu abilitățile potrivite, pentru a concura în economia globală alertă din prezent”.
4. Bulele activelor
Fondul Monetar Internațional estimează că supra-împrumuturile companiilor sunt de circa trei mii de miliarde de dolari. Dacă prețurile activelor urcă prea mult, așa cum s-a întâmplat în 2008, o mare parte a lumii ar putea reintra în recesiune. Dacă activele sunt (sau nu) exagerate rămâne o chestiune de opinie.
5. Crizele fiscale
Cele mai multe dintre țările dezvoltate sunt împovărate de un nivel foarte ridicat al datoriilor, ca o moștenire a crizei economice și a recesiunii. O nouă criză ar putea lovi și mai puternic economiile diferitelor state dacă acestea se dovedesc a fi incapabile să-și plătească datoriile.
Foto: Creative Commons
