În esență, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2016, dar și a unei noi versiuni a Codului de conduită al Asociației de Management al Creanțelor Comerciale (AMCC), organizație ce reunește 17 firme din domeniu, recuperatorii de creanțe au o serie de acțiuni permise, dar și o serie de interdicții atunci când vine vorba de contactarea datornicilor și comunicarea cu aceștia.
Corespondența cu debitorul
Astfel, recuperatorii de datorii pot utiliza, pentru a trimite corespondență către debitor, doar adresa de domiciliu ori de reședință a acestuia. Totodată, corespondența trebuie trimisă într-un plic sigilat, care să nu aibă înscrisuri sau semne pe plic, care să indice faptul că scrisoarea se referă la o datorie a destinatarului. Totuși, sigla sau elementele de identificare a companiei de colectare a datoriilor nu intră în această restricție.
Elcen anunţă că Termoenergetica are datorii ieşite din scadenţă în valoare de 206,55 milioane lei
În prima scrisoare trimisă datornicului trebuie să existe o descriere cât mai detaliată a datoriei, adică din ce contract provine, cu cine a fost semnat contractul, data scadentă a obligației de plată, accesoriile creanței etc. Apoi, următoarele scrisori trebuie să conțină doar informații ce permit identificarea dosarului și stadiul acestuia, dar și suma actualizată a datoriei.
Contactarea telefonică a datornicilor
Când vine vorba de contactarea telefonică a datornicilor, recuperatorii nu pot suna chiar oricând, ci doar în zilele de lucru și în ziua de sâmbătă. De altfel, contactarea datornicilor la locul de muncă al acestora, precum și comunicarea cu ei între orele 20:00 - 09:00 sunt interzise de OUG nr. 52/2016.
Pe de altă parte, recuperatorii de debite nu pot deranja datornicii de foarte multe ori (se recomandă să nu fie sunați de mai mult de două ori pe săptămână) și trebuie să transmită acestora din urmă, într-o manieră civilizată, numele lor, al companiei pe care o reprezintă și motivul pentru care îi contactează.
Recuperarea datoriilor pe teren
Agenții firmelor de recuperare a datoriilor pot vizita datornicii doar în zilele de lucru și sâmbăta, trebuie să fie îmbrăcați decent, să se legitimeze, cu ajutorul actului de identitate și împuternicirea emisă de compania de recuperare a datoriilor, iar conversația privind colectarea creanțelor trebuie să fie politicoasă.
În cazul în care datoriile se recuperează în numerar, recuperatorul e obligat să emită o chitanță în acest sens, ce trebuie să aibă ștampila firmei de colectare a debitelor.
Reclamarea recuperatorilor de datorii
Atunci când nu sunt mulțumiți de interacțiunea cu firma de colectare a creanțelor, debitorii pot reclama acest lucru, iar firma trebuie să le soluționeze în cel mult 30 de zile. Dacă nu sunt suficiente 30 de zile pentru soluționarea unei reclamații, companiile de recuperare pot propune o altă dată pentru soluționare, dar noul termen nu poate depăși 60 de zile de la primirea reclamației.
În cazul în care reclamațiile sunt respinse, firma de colectare a creanțelor trebuie să informeze în scris debitorul, precizând motivele deciziei luate.
E important de știut că cetățenii pot să se adreseze direct instanțelor judecătorești pentru a contesta existența unei datorii sau cuantumul acesteia. Totodată, prevederile OUG nr. 52/2016 stabilesc că, dacă datoriile nu sunt contestate la recuperatori în termenul de 30 de zile calendaristice, acest fapt nu reprezintă o recunoaștere a sumei de către datornici, iar dreptul lor de a se adresa unei instanțe își păstrează valabilitatea.
Practicile interzise la colectarea creanțelor
În activitatea de colectare a datoriilor există, potrivit codului de conduită din domeniu, o serie de practici interzise sau inacceptabile. Mai exact, recuperatorii de creanțe nu au voie să:
- folosească forța sau amenințări cu sancțiuni inexistente sau care nu pot fi consecința a actelor/faptelor debitorului sau a altor acțiuni care atentează la demnitatea debitorului;
- folosească un limbaj vulgar sau oricare alți termeni care atentează la demnitatea debitorului;
- folosească un ton nepoliticos;
- folosească oricare alte metode menite să hărțuiasca debitorul;
- trimită sau să folosească documente/scrisori care să sugereze în mod fals că activitățile sunt făcute de o instanță judecătorească sau o instituție de stat;
- dea informații false referitoare la consecințele nerambursării debitului, printre care arestul sau detenția;
- primească bani de la datornici fără a emite o chitanță aferentă.
