Delta Dunării, Bucovina, Maramureşul, nordul Olteniei, Sibiul şi mărginimea, Munţii Apuseni, Valea Prahovei, litoralul Mării Negre, Braşovul şi zona Bran-Moeciu sunt locurile cu cel mai mare potenţial turistic al ţării, care ar putea aduce averi la bugetul de stat, dacă ar fi exploatate la nivelul oportunităţilor pe care le ascund. Natura a făcut tot ce a putut, dar când a venit rândul oamenilor să multiplice aceste avantaje , lucrurile s-au blocat brusc şi toţi turiştii străini care ar fi trebuit să aglomereze hotelurile, restaurantele, plajele şi străzile din România s-au orientat către ţările care au ambalat cu măiestrie oferta turistică, în multe cazuri, mult mai săracă decât cea autohtonă.
„Turismul românesc nu a atins nici o treime din potenţialul real al acestui sector. La nivel de minister de resort se vorbea la un moment dat de o posibilă şi dorită contribuţie a turismului de 10% la Produsul Intern Brut, faţă de mai puţin de 3% în 2011. Ţinta este exagerat de optimistă şi nerealistă, având în vedere slaba susţinere acordată turismului la momentul actual”, spune Corina Martin, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).
Un studiu recent, realizat de PwC, confirmă spusele Corina Martin. Astfel, veniturile industriei turistice din România s-au redus cu 16% în ultimii patru ani, până la aproximativ 1,5 miliarde de euro în 2011.
Ca de obicei, cifrele oficiale sunt mult mai optimiste. Datele Ministerului Turismului arată o situaţie aproape de două ori mai bună - cheltuielile turiştilor străini în România, dar şi cele pe care le-au făcut românii, unde includ atât înnoptările cât şi excursiile de o zi, s-au ridicat anul trecut la 2,7 miliarde de euro. Suma aceasta ar trebui să fie de trei ori mai mare, dacă România ar funcţiona, din punct de vedere turistic, la capacitate maximă. Asta ar însemna venituri anuale de aproximativ nouă miliarde de euro.
Două treimi din hoteluri, goale
Să vedem şi partea pozitivă – dacă vreţi să vă cazaţi într-unul dintre hotelurile din România, aveţi şanse minimale să vă loviţi de un eşec şi să nu găsiţi camere libere. La fel a fost şi anul trecut, când gradul de ocupare a hotelurilor a fost de numai 31,6%. Din cei peste 7,5 milioane de vizitatori străini care au fost înregistraţi în 2011 la frontierele României, numai 1,5 milioane au ales să se şi cazeze pe plaiurile mioritice, restul fiind doar în tranzit. La câteva sute de kilometri spre sud, adică la vecinii bulgari, turismul înfloreşte. În timp ce noi ne luptam să convingem anul trecut cei 1,5 milioane de turişti străini că nu au greşit alegând România drept destinaţie de vacanţă, bulgarii erau de patru ori mai ocupaţi, întrucât, potrivit Organizaţiei Mondiale a Turismului, aveau şase milioane de turişti străini. Printre ei, şi mulţi români, atraşi nu doar de staţiunile ceva mai „dichisite”, dar şi de preţurile şi serviciile care încă mai dau lecţii celor care vând turism în România.
Citeste despre Cum s-a pierdut pe drum un potenţial uriaş şi ce şanse de recuperare mai există?
