La începutul lunii martie, Sarah Hall, din Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, care are și probleme la plămâni și la ficat, a început să se simtă slăbită, dar s-a gândit că trebuie să fie de vină stresul de la locul de muncă. Apoi, a început să aibă simptome de răceală.
Nu a durat mult și tânăra profesoară a început să aibă și tuse și a fost sfătuită de conducerea școlii să se autoizoleze timp de 14 zile.
Acasă, Sarah a început să se simtă pe punctul de a leșina, tot timpul. A încercat să își păstreze calmul, să bea multe lichide și să nu se gândească la COVID-19.
Curând, femeia a crezut că este pe cale să se vindece. A început să respire cu mai multă ușurință, iar febra ce apăruse a cedat. S-a înșelat. În a doua parte a zilei „recuperării”, tânăra a început să transpire, să vomite, să tușească, să aibă insuficiență respiratorie și chiar să-și piardă cunoștința.
A refuzat să sune la numărul de urgență, de teamă să nu irosească resurse pentru persoanele infectate cu noul coronavirus. A continuat să lucreze de acasă, pregătind materiale pentru elevii ei.
A ajuns la spital cu propria ei mașină
Astfel, a mai trecut o zi. A doua zi dimineață, însă, a pus mâna pe telefon. A trebui să aștepte nouă ore pentru o ambulanță și pentru un consult. A avut sentimentul, pe parcursul zilei, că operatoarea a încercat să o convingă că nu are nevoie de ambulanță.
Până la urmă, a ajuns la spital cu propria ei mașină, condusă de iubitul ei. A doua zi, a fost depistată cu coronavirus. I-au fost administrate multe lichide și trimisă acasă.
La o săptămână după ce au apărut primele simptome, tânăra a început să se simtă mai bine. Deși încă nu are puterea să sufle în lumânările de pe un tort, pentru a-și sărbători ziua de naștere, de care nu s-a putut bucura săptămâna trecută.
