Ursula von der Leyen a ținut un discurs proecologist pentru a convinge Parlamentul European să o aleagă în fruntea Comisiei Europene

Urmărește A1 pe Discover

Germana Ursula von der Leyen, care speră să devină preşedinta Comisiei Europene, le-a promis marţi eurodeputaţilor să facă din lupta împotriva modificărilor climatice una dintre marile priorităţi ale mandatului său, în cazul în care este aleasă, relatează AFP.

În faţa unui hemiciclu plin-ochi în Parlamentul European (PE) de la Strasbourg, von der Leyen, care înfruntă marţi după-amiaza votul în vederea succesiunii luxemburghezului Jean-Claude Juncker, şi-a multiplicat angajamentele-cheie vizând să-i convingă pe nehotărâţi.

Această apropiată a cancelarului Angela Merkel are nevoie de majoritate absolută de 374 de voturipentru a fi aleasă.

Însă mulţi eurodeputaţi au fost frustraţi de modul în care a fost desemnată. După un summit de trei zile la Bruxelles, plin de răsturnări de situaţie, liderii UE au desemnat-o, la 2 iulie, sfidând astfel candidaţi prezentaţi de către Parlamentul European.

Răspunzând unei puternice mobilizări pe tema mediului a cetăţenilor, în ultimele luni, dar mai ales ales tinerilor, ea a promis în deschiderea discursului un ”green deal” pentru UE, încă din primele 100 de zile de mandat, în cazul în care este aleasă.

Ea şi-a confirmat susţinerea faţă de neutralitatea cărbunelui în 2050, care va fi înscrisă în ”prima lege europeană cu privire la modificările climatice” şi a susţinut un obiectiv mai ambiţios de reducere a emisiilor de dioxid de carbon (CO2), de 50% în 2030, eventual de 55%.

Ea a anunţat, de asemenea, că este ”pregătită” de o nouă amânare a datei ieşirii Regatului Unit din UE, stabilită în prezent la 31 octombrie.

Această declaraţie a fost primită cu huiduieli din partea eurodeputaţilor britanici adepţi ai Brexitului.

Ea a promis, de asemenea, o Comisie paritară, un drept de azil european, recunoaşterea dreptului de iniţiativă a PE, o convenţie cu privire la viitorul Europei, un sistem de asigurăride şomaj european pentru a ajuta ţările în criză.

Actualul ministru german al Apărării, în vârstă de 60 de ani, a fost foarte aplaudat la finalul discursului de către toţi deputaţii, însă alegerea sa rămâne incertă.

FĂRĂ A DOUA ŞANSĂ

Partidul popular European (PPE, conservatori, drepta), formaţiunea din care face parte şi care constituie principala forţă în Adunarea de la Strasbourg, cu 182 de aleşi, a promis să voteze cu ea.

Renew Europe (liberali, centru), cu 108 aleşi, formaţiunea din care fac parte aleşi francezi susţinători ai preşedintelui Emmanuel Macron, erau maidegrabă pozitivi.

”Grupul nostru este pregătit să vă susţină în măsura în care vă asumaţi independenţa şi forţa necesară în vederea asumării independenţei dumneavoastră. Angajamentele pe care vi le asumaţi trebuie să fie clare”, a declarat românul Dacian Cioloş, liderul grupului parlamentar Renew Europe.

În schimb S&D (social-democraţi, stânga), cu 154 de aleşi, nu s-au angajat la nimic.

Ironia face că că în tabăra social-democraţilor se află compatrioţii lui von der Leyen, Partidul Social democrat (SPD), parteneri de coaliţie în Guvernul Merkel, care sunt cei mai viriulenţi împotriva candidaturii sale.

Iar asta în contextul în care Germania nu a prezidat CE de 52 de ani. Germania a ocupat acest post o singură dată, la momentul înfiinţării sale, prin Walter Hallstein, din 1958 în 1967.

Verzii, cu 74 de aleşi, şi GUE/NGL (extrema stângă), cu 41 de aleşi, au exclus deja să voteze cu von der Leyen.

Euroscepticii sunt, la rândul lor, mai împărţiţi. CRE (conservatori şi reformişti), cu 62 de aleşi, inclusiv ai PiS din polonia, sunt vagi cu privire la votul lor.

Atitudinea lor ar putea, cu toate acestea, să fie hotărâtoare. Ei ar putea să încline balanţa în favoarea sa, însă această susţinere ar fi stânjenitoare pentru viitoarea preşedintă a CE.

În schimb, grupul ”Identitate şi Democraţie” (extremă dreapta), cu 73 de membri, inclusiv cei ai Ligii italiene, Rassemblement national (RN) francez şi AfD german, nu va vota în favoatrea sa.

Candidata s-a declarat ”uşurată” că nu este nevoită să beneficieze de voturile lor.

În cazul în care eşuează, ea nu va avea o a doua şansă.

Consiliul European va avea, atunci, la dispoziţie o lună de zile să prezinte un nou candidat, care să fie supus votului PE în septembrie.

Acest lucru riscă să împingă şi mai mult UE într-o criză instituţională, în contextul în care problema Brexitului nuu este închisă.

Scrutinul se desfăşoară cu buletine de vot secrete - ceea ce le permite deputaţilor să rupă cu consemnele de vot ale familiilor lor politice.

Sursa : news.ro