Poetul naţional Mihai Eminescu nu a avut urmaşi direcţi, dar fratele său Matei a avut un fiu, Gheorghe Eminescu, personalitate care a dus mai departe numele familiei si a făcut-o cu mare cinste.
Gheorghe Eminescu s-a născut pe 1 iunie 1895, fiind fiul lui Matei Eminescu, frate mai mic al poetului. Din copilărie a fost atras de arme si în consecinţă a urmat o cariera militară. În Primul Razboi Mondial (1916-1918) s-a oferit voluntar si a luptat în bătălia de la Mărăşeşti (1917), unde s-a acoperit de glorie. A ajuns până la gradul de locotenent-colonel de grăniceri, dar a fost dat afară din armată imediat ce comuniştii au venit la putere. Imediat, a intrat în politică şi s-a înscris in Partidul Naţional Ţărănesc. Când partidul a fost interzis, în 1947, a fost arestat şi condamnat la şapte ani de închisoare.
A scris o lucrare de istorie militară, “Napoleon Bonaparte”, considerată ca una dintre cele mai bune cărţi despre împăratul francez publicate în România si care a fost tipărită de Editura Academiei Române în mai multe ediţii.
Poetul Corneliu Vadim Tudor a realizat un interviu istoric cu Gheorghe Eminescu, în 1982, pe care l-a publicat in volumul "Istorie și Civilizație" la Editura Eminescu, 1983. Ulterior, Vadim a dezvăluit că l-a ajutat pe urmaşul lui Eminescu într-un moment dificial asigurându-i o locuinţă prin relaţiile pe care le avea la Uniunea Scriitorilor. Tot Vadim Tudor i-a acordat în 1983 Premiul Revistei “Săptămîna”.
Gheorghe Eminescu s-a stins din viaţă în 1988, la venerabila vârstă de 93 de ani, cu sentimentul că a fost un demn nepot al marelui poet. Din păcate nu a lăsat şi urmaşi pe linie masculină având doar o fiică, pe Yolanda Eminescu (1921-1998), de profesie juristă, care a făcut parte, în 1945, din prima generaţie de femei judecător din România.
