Urmărește A1 pe DiscoverOpenAI a șocat matematicieni din întreaga lume când a dezvăluit că unul dintre modele sale AI a descoperit un contraexemplu pentru o problemă creată de matematicianul Paul Erdos în anul 1946.
Problema Erdos 90 a fascinat matematicienii timp de decenii, dar nu a fost rezolvată, scrie Science Alert.
Daniel Litt, un matematician din Canada, a descris reușita drept „primul rezultat produs autonom de un model AI pe care îl consider interesant”.
Rezolvarea a uimit comunitatea științifică și reprezintă un nou succes pentru AI.
AI a descoperit o soluție surprinzătoare pentru o problemă veche de 80 de ani
Descoperirea a fost realizată cu ajutorul unui model AI de uz general și nu al unuia specializat în matematică. Ceea ce evidențiază și modul în care inteligența artificială schimbă cercetarea matematică însăși.
La câteva zile după lucrarea publicată de OpenAI, matematicianul american Will Sawin a urmat aceeași linie de raționament și a obținut un rezultat îmbunătățit. Tot săptămâna trecută, o echipă de la Google DeepMind a folosit unul dintre propriile modele pentru a rezolva 9 probleme mai mici rămase de la Erdos.
Paul Erdos a fost unul dintre cei mai prolifici matematicieni ai secolului XX. Era faimos pentru faptul că punea întrebări aparent simple, ale căror soluții durau adesea zeci de ani.
La prima vedere, problema de bază pare relativ simplă. Să presupunem că ai un anumit număr de puncte, să spunem n, desenate pe o foaie infinit de mare. Având posibilitatea să aranjezi punctele oricum dorești, trebuie să calculezi câte perechi de puncte pot fi plasate exact la o unitate distanță una de alta.
Dacă încerci singur problema, s-ar putea să te orientezi rapid către o grilă pătrată drept un candidat promițător pentru cea mai bună aranjare. Distanțarea regulată a grilei creează în mod natural multe perechi aflate la aceeași distanță.
Această intuiție a influențat mare parte din gândirea timpurie despre problemă. Pe măsură ce numărul de puncte crește, aranjamentele asemănătoare unei grile continuă să pară remarcabil de eficiente.
Timp de decenii s-a crezut pe scară largă că aceste structuri foarte regulate sunt practic cea mai bună soluție posibilă.
Însuși Erdos a presupus că nicio construcție nu ar putea îmbunătăți semnificativ aceste aranjamente intuitive, chiar și pentru un număr extrem de mare de puncte.
Noul cel mai bun rezultat, obținut de Sawin, începe să ofere îmbunătățiri abia pentru aproximativ 10^2000000 puncte. Adică cifra 1 urmată de 2 milioane de zerouri.
Descoperirea a oferit un nou răspuns pentru problema lui Erdos
Descoperirea OpenAI a demonstrat că intuiția lui Erdos era greșită. Noul rezultat folosește instrumente dintr-un domeniu al matematicii numit teoria algebrică a numerelor pentru a arăta că există modele de puncte care conțin mult mai multe perechi aflate la distanță unitară decât grila pătrată, pentru infinit de multe valori ale lui n.
Într-un articol publicat de OpenAI alături de noua lucrare, mai mulți matematicieni de renume au comentat rezultatul.
Fields Timothy Gowers a scris că, dacă un cercetător uman ar fi trimis această lucrare cu acest rezultat prestigioasei reviste Annals of Mathematics, ar fi recomandat publicarea ei „fără nicio ezitare”.
El a adăugat și că nicio demonstrație generată anterior de AI nu s-a apropiat de acest nivel de sofisticare.
Această descoperire reprezintă și prima problemă matematică importantă deschisă rezolvată cu AI, cu intervenție umană minimă dincolo de cerința inițială.
Acest lucru a reaprins întrebări mai ample despre capacitatea AI de a ajuta și chiar de a realiza cercetare matematică.
„Multe dintre ideile necesare demonstrației existau deja în literatură, iar pentru astfel de idei fie nu e nevoie de niciun indiciu, deoarece expertul cunoaște deja acea parte a literaturii, fie un indiciu foarte general de tipul „caută acolo” ar fi suficient,” a declarat Gowers despre gândirea analitică necesară pentru rezolvarea unor astfel de probleme.
De ce nu trebuie să îți freci ochii niciodată, potrivit experților. Riscul la care te expui fără să îți dai seama...
