Amintiri de la Parada de 23 august: „Tata murise. Mama nu a avut bani să-mi cumpere băscuţă. Am fost trimisă acasă!”

Urmărește A1 pe Discover

Paradele şi defilările care aveau loc în Bucureşti în ziua de 23 august în era comunistă erau corvoadă pentru mulți copilași obligați să participe.

Pentru cei care participau la defilări, condiţiile erau foarte stricte şi orice încălcare a regulilor, cât de mică, era sancţionată. O româncă a povestit cum a fost exclusă din program din cauza faptului că nu și-a permis o băscuță de culoarea bleumarin. A făcut rost de alta, într-o nuanță apropiată, dar cu toate acestea, a fost sancționată. Ea a rămas traumatizată și s-a simțit mult timp după acel incident, aparent insignifiant, exclusă.

"Aveam 11 ani şi tatăl meu tocmai murise cu trei luni înainte de acel 23 august. Mama încerca să susţină financiar familia, dar îi era foarte greu şi nu a putut cumpăra ţinuta completă pe care o ceruseră profesorii pentru sărbătoarea naţională din acel an - 1988, ţin minte şi acum. Rămăsesem fără băscuţa bleumarin pe care trebuia s-o port pe cap, dar am reuşit să fac rost de una indigo, un albastru închis cu o uşoară nuanţă de mov.

Eram pe stadion, Ceauşescu trebuia să stea în mijloc, iar eu eram pe undeva pe diagonală-stânga, în spate de tot. Nici măcar nu mă vedeam! Totuşi, m-au scos din rând şi m-au trimis acasă, nu mi-au dat voie să particip la ceremonie din simplul motiv că basca mea avea o uşoară nuanţă de mov. La cei 11 ani pe care-i aveam, m-a marcat. Pot spune că nu m-a durut la bască", a povestit Mirela D pentru Historia.

Cazul ei nu este unul singular. "Nu aveam pantofi negri, aveam maro închis. Iar, pentru atât, m-au scos din rând şi m-au trimis acasă, doar am sfidat sistemul!!!", a spus Ionuţ, un alt fost pionier. În întreaga țara se organizau defilări impresionante și toate lăudau realizările cuplului Elena și Nicoale Ceaușescu. Pe de altă parte, 23 August era una dintre rarele ocazii când magazinele se aprovizionau cu carne și băutură din belșug. Tocmai de aceea, la sfârșitul zilei, familiile se răsfățau cu mici și bere.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

+1

Mai multe fotografii

În 23 august 1939 se semna, la Moscova, pactul Ribbentrop Molotov care marca istoria europeană şi, prin protocolul secret, afecta direct România, ducând la ruperea Basarabiei din trupul ţării. În 23 august 1944 România trecea de partea Aliaţilor în cel de-al Doilea Razboi Mondial, întorcând armele împotriva Germaniei naziste. Timp de 45 de ani, ziua de 23 august a fost sărbătoare naţională comunistă, cu semnificaţie puternic ideologizată.