Tu, cel care asculţi muzică în căşti pe stradă! Ştii care a fost prima piesă înregistrată? "Au Clair de la Lune", zece secunde pentru eternitate

Urmărește A1 pe Discover

Simţi nevoia să asculţi muzică? E simplu! Iei căştile, le pui în urechi şi dai drumul! Fie de pe telefon, tabletă, mp3player sau direct de la laptop. Dar te-ai întrebat vreodată care a fost prima melodie înregistrată din istorie? Se întâmpla în urmă cu 156 de ani în Franţa. Tot atunci, francezul Edouard-Leon Scott de Martinville înregistra, pentru prima oară în istorie, vocea umană

Geniul care stă în spatele acestei invenţii este francezul Edouard-Leon Scott de Martinville. După ani de calcule şi născociri, în 1857 îi iese. Patentează imediat "FONOAUTOGRAFUL" care avea să rămână în istorie. Practic, trebuie să îi mulţumim pentru fiecare sunet ascultat la radio, TV, telefon sau calculator.

FONOAUTOGRAFUL, APARATUL-MINUNE, precursor al fonografului!

CUM FUNCŢIONA: Fonoautograful avea o pâlnie care ajuta vibraţiile sonore să se concentreze către o membrană. Pe membrană se afla un ac care se mişca din cauza vibraţiilor înregistrând astfel sunetul pe suportul special realizat iniţial din sticlă înegrită cu fum şi apoi dintr-un cilindru acoperit cu hârtie înegrită.

Trei ani mai târziu (1860), cu ajutorul aparatului minune era înregistrată prima melodie: “Au clair de la Lune”. Pe 9 aprilie 1860, Edouard-Leon Scott de Martinville se hotăraşte! Trage aer în piept, pregăteşte aparatul şi începe: "Au clair de la lune,/ Mon ami Pierrot,/ Prête-moi ta plume/ Pour écrire un mot". Cam aşa s-a scris istorie în doar zece secunde şi cu un cântecel de copii.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Înregistrarea a fost descoperită în 2008 de istoricii Patrick Feaster şi David Giovannoni, alături de alte 11 fonoautograme din anul 1860.

Invenţia lui Edouard-Leon Scott de Martinville a fost utilizată pentru studiul notelor muzicale şi al vocii umane. Un fonoautograf costa la acea vreme 500 de franci.

Au urmat grafofonul lui Charles Tainter (1885), care înregistra pe discuri acoperite cu ceară, gramofonul lui Emil Berliner (1887), care folosea discuri matriţate şi telegrafonul lui Valdemar Poulsen (1898), primul aparat care realiza înregistrări magnetice. Pe vremea când Emil Berliner făcea demonstraţii cu gramofonul său, Ernst Werner von Siemens înregistra primul brevet referitor la difuzorul cu bobină.

PRIMUL DISC DIN ROMÂNIA!

Discul de vinil a fost inventat în anul 1946 de Peter Carl Goldmark şi René Snepvangers. Aceştia erau angajaţi ai Columbia Broadcasting System (CBS) şi lucrau la înlocuirea discului de 78 rot/min. Ei au creat un disc de policlorură de vinil cu viteză de 33,33 rot/min. Brevetul a fost depus cu sigla LP - Long Playing.

În 1934 apare primul disc realizat în România, la Bucureşti. Fabrica s-a numit la început ’’Perfection” apoi Homocord, Cristal, iar din 1938 Electrecord.

În 1938, etnomuzicologul român Constantin Brăiloiu începe “Antologia sonoră a muzicii populare româneşti”, pe discuri de gramofon. Primul album, compus din cinci discuri, a apărut în 1941. În 1956 apar primele discuri de microsillon (vinil), mai uşoare şi mai elastice decât vechile plăci de ebonită. Se produc în paralel ambele tipuri, până în 1967, când se renunţă definitiv la discurile standard. Tot în 1967, Electrecord face primele înregistrări stereofonice.