Bilanţ Festivalul artelor Europalia - Peste 150.000 de persoane au participat la cele 250 de evenimente culturale prezentate de România în Europa

• Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite de vede duminica de la ora 20:00 și de luni până miercuri de la 20:30 numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY
• Marele Premiu de Formula 1™ din Las Vegas e online exclusiv în AntenaPLAY! Vezi cursele în perioada 22 - 24 noiembrie 2024!

Festivalul Europalia, proiect de ţară, a fost organizat împreună cu Institutul Cultural Român (ICR).

La cea de-a 27-a ediţie a Festivalului Internaţional de Arte Europalia, artiştii români au prezentat expoziţii, spectacole, concerte în Belgia, dar şi în alte ţări - Regatul Unit al Marii Britanii, Franţa, Olanda, Luxemburg şi Germania.

Evenimentele au avut loc în oraşele Bruxelles, Gent, Bruge, Leuven, Liège, Luxemburg, Amsterdam, Aachen şi Lille.

Chiar în ultima zi, principala expoziţie „Brâncuşi. Sublimarea formei“ de la Palatul Artelor Frumoase Bozar, a înregistrat un record de vizitatori. Nu mai puţin de 2.500 de persoane au stat la rând să poată intra în muzeu să admire operele sculptorului român.

În total, în perioada 2 octombrie 2019 - 2 februarie 2020, expoziţia curatoriată de Doina Lemny, cu opere ale sculptorului român împrumutate din Tate Gallery din Londra, Muzeul Rodin, Centrul Pompidou din Franţa, Muzeul Hirshhorn din Washington şi Muzeul Guggenheim din New York, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul de Artă din Craiova şi din colecţia Academiei Române, a fost vizitată de 116.000 de persoane din toate colţurile lumii. Majestăţile Lor Regele Philippe al Belgienilor şi Regina Mathilde, alături de preşedintele României, Klaus Iohannis, au vizitat expoziţia „Brâncuşi. Sublimarea formei”, la deschiderea festivalului, pe 1 octombrie 2019.

Koen Clement, manager general Europalia Internaţional, a mulţumit partenerilor români la întâlnirea dintre specialiştii români şi belgieni, care a marcat finalul expoziţiei „Brâncuşi. Sublimarea formei”. La această dezbatere, desfăşurată pe 1 februarie 2020 la Maison des Arts, Universitatea Liberă din Bruxelles, a fost apreciată opera şi personalitatea marelui Brâncuşi.

Public în ultima zi a expoziţiei "Brâncuşi. Sublimarea formei" de la Palatul Bozar

„Sunt impresionat de emoţia pe care am văzut-o, nu de puţine ori, pe chipul vizitatorilor care au venit în număr atât de mare la Bozar, la cea mai amplă expoziţie monografică dedicată, în Belgia, operei lui Constantin Brâncuşi”, a decarat Koen Clement, manager general al Europalia Internaţional.

Principalele evenimente

Arte vizuale şi istorie

Muzeul Naţional de Istorie a României este coordonatorul, alături de ICR, a două expoziţii de istorie, cu obiecte de patrimoniu şi tezaur, care rămân deschise în festival până la 26 aprilie.

Expoziţia „Dacia Felix“, care ilustrează prezenţa şi civilizaţia dacilor pe actualul teritoriu al României, atât înainte, cât şi după parţiala cucerire romană, este găzduită, în continuare, de Muzeul Galo-Roman din Tongeren, Belgia, în timp ce Muzeul Grand Curtius din Liège prezintă expoziţia „Roots - Civilizaţia Neolitică/ Epoca Bronzului pe teritoriul României“, care ilustrează apariţia şi dezvoltarea unor civilizaţii preistorice pe teritoriul ţării noastre. „Dacia Felix a avut, până pe 31 decembrie 2019, 13.752 de vizitatori, iar "Roots", până pe 6 ianuarie 2020, 2.297 de vizitatori, conform cifrelor comunicate, până în acest moment, de organizatorii Europalia.

Opera lui Ion Grigorescu, considerat unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai neoavangardei, a fost prezentată într-o amplă retrospectivă, „Cinema”, în cadrul festivalului, la Galeria Kiosk din Gent, Belgia, în perioada 30 noiembrie 2019 - 2 februarie 2020.

Evoluţia artei româneşti de la mijlocul sec. XIX până în zilele noastre a fost urmărită prin expoziţia „Perspectives” (2 octombrie 2019 - 12 ianuarie2020), un proiect despre conceptul de identitate în arta românească, curatoriat de Wim Waelput, în colaborare cu Igor Mocanu.

Proiectul de artă contemporană „Urs Geest”, al artiştilor Casper Fitzhue (România) şi Bart van Dijck (Belgia), curatoriat de Curatorul expoziţiei a fost Louise Osieka, constând într-o instalaţie şi un performance, a fost prezentat în perioada 6 octombrie - 12 decembrie la galeria de artă contemporană CIAP din Hasselt.

Artele spectacolului: „Povestea prinţesei deocheate“

Un număr de 1.200 de spectatori, printre care s-au numărat personalităţi din lumea culturii, diplomaţi, politicieni, s-au bucurat, la Bruxelles, în luna decembrie 2019, de cele trei reprezentaţii ale spectacolului „Povestea prinţesei deocheate“, producţie a Teatrului „Radu Stanca“ din Sibiu. Pe 19 decembrie 2019, la spectacolul regizat de Silviu Purcărete, în sala Les Halles de Schaerbeek din Bruxelles a fost prezentă Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, alături de alţi 60 de diplomaţi, oameni de cultură şi din mediul de afaceri. Spectacolul de teatru „Povestea prinţesei deocheate” are scenografia semnată de Dragoş Buhagiar.

„Traces“

Realizat de Wim Vandekeybs şi Ultima Vez, spectacolul de dans „Traces “a fost lansat, în premieră mondială, în decembrie 2019, la Bruxelles. Spectacolul a fost invitat şi la Bucureşti, unde a fost reprezentat, pe 9 ianuarie, pe scena Sălii Mari a Teatrului Naţional Bucureşti.

Muzică

În secţiunea dedicată muzicii, au fost prezenţi pe scene europene: soprana Angela Gheorghiu, dirijorul Cristian Măcelaru, premiat recent cu Grammy, violoncelistul Andrei Ioniţă, pianiştii Alexandra Dariescu, Daniel Petrică Ciobanu şi Florian Mitrea. În festival, a fost apreciată, de asemenea, muzica interpretată de Ansamblul Raro-SoNoRo, ConTempo Quartet, Camerata Regală. Jazz-ul artiştilor români a fost reprezentat de Lucian Ban&Guests, Ada Milea, alături de cvartetul lui Alexandru Bălănescu, de Maria Răducanu, dar şi de violonistul Florin Niculescu care, împreună cu cvintetul său, a încântat publicul în trei concerte din festival.

Unul dintre cele mai complexe proiecte selectate în festival a fost „Oedipe Redux“, în care „Oedipe“, singura operă compusă de George Enescu, a fost transpusă în ritmuri de jazz şi reinterpretată în cheie modernă de Lucian Ban, celebru pianist român de jazz, şi de Mat Maneri, violist nominalizat la Premiile Grammy.

Muzica tradiţională a fost adusă în atenţia audienţei festivalului de trupe ale căror ritmuri speciale au ridicat în picioare publicul în săli faimoase. De asemenea, muzica românească veche a fost împărtăşită europenilor de Ansamblul de Muzică Veche „Anton Pann”, iar muzica nouă (new age) a fost reprezentată de o serie de artişti români consacraţi.
Muzica electronică românească a fost reprezentată de 11 artişti şi trupe din generaţii diferite, printre care Khidja, Borusiade, Raze de soare şi Karpov Not Kasparov.

Accentul a fost pus şi pe creaţii noi şi pe schimburi interdisciplinare între artişti români şi belgieni. Pe lângă proiectul Taraf de Impex al muzicienilor rromi, alte proiecte au ieşit în evidenţă, în cadrul festivalului: cineastul Antony Nti a călătorit în România pentru a filma un clip cu duo-ul Karpov not Kasparov. Compozitorul belgian Milan W. a propus prima compoziţie electroacustică pentru tulnic, instrument tradiţional românesc, care a fost prezentată în premieră la evenimentul de deschidere a programului muzical.

Literatura

Tema principală a programului literar al Festivalului a fost dialogul. Pe parcursul a patru luni au fost organizate dezbateri, mese rotunde, lansări de carte cu o tematică diversă precum: perspectiva narativă a istoriei comune europene, personalităţi ale secolului al XX-lea, interferenţele cu celelalte arte, avangarda română văzută ca o parte esenţială a avangardei europene, romanul poliţist - gen literar şi metamorfozele acestuia, poezia română contemporană şi paradoxurile lumii de astăzi. Toate acestea au fost importante forme de dialog cu publicul belgian şi cu reprezentanţii diasporei române. Patru scriitori din generaţii diferite, Gabriela Adameşteanu, Ioana Pârvulescu, Mircea Cărtărescu, Cătălin Pavel, au vorbit, pe 18 decembrie 2019, despre literatura română în context european la 30 de ani de la momentul 1989, la Bozar, cu o temă esenţială a istoriei anului 2019 - căderea comunismului. De asemenea, coregraful Gigi Căciuleanu şi scriitorul Mircea Dinescu au adus muzică, dans şi artă culinară.

Film

Programul intitulat „Videogramele unei naţiuni“ a fost desfăşurat timp de două luni, în perioada decembrie 2019 – ianuarie 2020, în Belgia şi Olanda. Programul a inclus filme canonice, diverse dezbateri, producţii ale noilor generaţii de cineaşti. Publicul din străinătate a fost interesat, de asemenea, de scurtmetrajele documentare şi de animaţie. La 30 de ani de la Revoluţia din 1989, Institutul Cultural Român a propus în cadrul festivalului o selecţie de filme care evidenţiază momente importante ale tranziţiei sociale şi culturale din România ultimelor opt decenii: de la filme de propagandă la filme subversive, de la naţional-socialismul idilic la realismul Noului Cinema Românesc. Au fost prezentate peste 90 de producţii cinematografice româneşti semnate, între alţii de Lucian Pintilie, Liviu Ciulei, Dan Piţa, Andrei Ujică, Mircea Veroiu, Alexandru Tatos, Nae Caranfil, Radu Jude, Manole Marcus. De asemenea, o serie de documentare a avut mare succes de public, printre care „Videogramele unei revoluţii“ (1992), semnat de Andrei Ujică şi Harun Farocki, „Timebox (2018), în regia Norei Agapi, şi „Asta e“ (2001), semnat de Thomas Ciulei.

Evenimente în derulare, după închiderea oficială a Europalia România sunt expoziţiile „Dacia Felix“ şi „Roots“ până pe 26 aprilie 2020; „Rethinking The Image of The World: Projects and Sketches”, până pe 9 februarie 2020, în cadrul Complexului Muzeal MILL, din oraşul belgian La Louviére; „Sisteme noi: reguli şi instrumente - Pren“ este deschisă până pe 6 februarie, la Vecteur. Expoziţia prezintă o serie de lucrări ale ilustratorului şi designerului Pren; „Vederi încântătoare. Urbanism şi arhitectură în turismul românesc de la Marea Neagră în anii ‘60–’70“ va continua până pe 8 martie 2020 la CIVA. Această expoziţie explorează unul dintre momentele excepţionale ale istoriei modernităţii în arhitectura românească în timpul regimului socialist, planificarea şi dezvoltarea staţiunilor de pe litoralul Mării Negre în anii ’60-’70.

Sursa : news.ro