Capitolul pierdut din istoria umană a fost dezvăluit de simboluri rare, susțin experții. Ce vechime impresionantă au

Figurine antice, cioplite în oase de animale, ar indica un capitol pierdut din istoria umană, ce ar fi avut loc în urmă cu 400.000 de ani.

Arheologii au analizat peste 3.000 de simboluri descoperite pe 260 de relicve preistorice, scrie Daily Mail.

Astfel, au descoperit unul dintre cele mai vechi sisteme de simboluri, cu o vechime mai mare decât sistemul cuneiform sumerian, care a apărut în jurul perioadei 3.400 - 3.300 î.e.n. în Mesopotamia.

Multe dintre artefacte au fost descoperite în peșterile din Swabian Jura, din sudul Germaniei.

Capitolul pierdut din istoria umană a fost dezvăluit de simboluri rare, susțin experții

Relicvele includ fluiere, sculpturi de animale și figurine hibride om-animal. Toate sunt marcate cu 22 de simboluri recurente, ce variază de la crestături în formă de V până la linii, cruci și puncte.

„Artefactele datează cu zeci de mii de ani înaintea primelor sisteme de scriere,” a declarat coautoarea studiului, Ewa Dutkiewicz, arheolog la Muzeul de Preistorie și Istorie Timpurie din Berlin.

Citește și: Unde ar fi fost descoperit focul. Experții au găsit primele dovezi ale unuia dintre cei mai importanți pași din evoluția umană

Gravurile par să reprezinte un sistem simbolic structurat, nu simple decorațiuni aleatorii. Ceea ce sugerează forme timpurii de comunicare sau de stocare a informației, care ar fi putut înregistra calendare, ritualuri, numărători sau identitatea culturală.

„Există numeroase teorii, dar până acum au existat foarte puține studii empirice asupra caracteristicilor de bază, măsurabile, ale acestor semne,” a declarat prof. Christian Bentz de la Universitatea Saarland.

Echipa a subliniat că scopul cercetării nu a fost descifrarea semnificațiilor concrete ale simbolurilor, care rămân necunoscute.

Experții cred că au găsit cel mai vechi sistem de simboluri

Studiul s-a concentrat pe 260 de obiecte, inclusiv figurine din fildeș, unelte din os, fluiere și pandantive, datate aproximativ între 43.000 și 34.000 de ani în urmă.

Cercetătorii au descoperit că anumite obiecte, în special figurinele, prezentau o „densitate informațională” mai mare. Ceea ce înseamnă că mai multe simboluri erau gravate intenționat pe aceeași suprafață.

Uneltele, fluierele și ornamentele poartă, de asemenea, simboluri, dar într-o măsură mai redusă. Ceea ce sugerează o ierarhie în modul în care acestea erau aplicate, în funcție de scopul obiectului.

Alte artefacte din regiune prezintă marcaje similare. Exemple notabile includ „Adorantul”, o placă din fildeș de mamut descoperită într-o peșteră din Valea Ach, care reprezintă o creatură hibridă leu-om, și Omul-Leu din peștera Hohlenstein-Stadel din Valea Lone, o figură mitologică om-leu cu crestături uniform distanțate pe braț.

Aceste piese și altele indică existența unui sistem simbolic, repetat pe multiple obiecte.

„Semnele de pe obiectele arheologice sunt frecvent repetate, cruce, cruce, cruce, linie, linie, linie. Acest tip de repetiție nu e o caracteristică a limbajului vorbit,” susține Bentz.

Citește și: Cum ar fi arătat strămoșii noștri acum 3 milioane de ani. Rămășițele celebrei Lucy au fost recreate

Descoperirile sugerează că oamenii care au ajuns în Europa în Paleoliticul Superior erau deja capabili de gândire simbolică complexă.

Utilizarea sistematică a semnelor indică faptul că acești vânători-culegători timpurii aveau o modalitate de a stoca și transmite informații dincolo de cuvântul rostit. Practic, o formă timpurie de memorie externă.

„Rezultatele noastre arată, de asemenea, că vânătorii-culegători paleolitici au dezvoltat un sistem de simboluri cu o densitate informațională comparabilă statistic cu primele tăblițe proto-cuneiforme din Mesopotamia antică, apărute cu 40.000 de ani mai târziu,” susține Bentz.