Cum ar fi arătat strămoșii noștri acum 3 milioane de ani. Rămășițele celebrei Lucy au fost recreate

Lucy e cunoscută drept „cel mai faimos strămoș al oamenilor” și ne poate demonstra cum ar fi arătat strămoșii noștri acum 3 milioane de ani.

Cu ajutorul noilor tehnologii, experții au reușit să recreeze aspectul celebrei Lucy, scrie Daily Mail.

Dincolo de Lucy (ce face parte din specia Australopithecus afarensis), experții au recreat și aspectul copilului Taung (Australopithecus africanus), care a murit la 3 ani în urmă cu 2.8 milioane de ani.

Rămășițele lui Lucy au fost descoperite în anul 1974, în Etiopia. Copilul Taung a fost găsit în Africa de Sud.

Cum ar fi arătat strămoșii noștri acum 3 milioane de ani

Experții au demonstrat cum ar fi arătat strămoșii noștri acum 3 milioane de ani, cu ajutorul noilor tehnologii.

În reconstrucție, cercetătorii au folosit mulaje din silicon pigmentat. Lucy a primit o nuanță a pielii asemănătoare bonobo-ului (Pan paniscus), în timp ce trăsăturile copilului Taung au fost mai apropiate de cele ale oamenilor moderni nativi din Africa de Sud, au scris cercetătorii într-o postare pe blog.

Când experții au analizat reprezentările din întreaga lume, au descoperit că fiecare muzeu avea o versiune diferită a lui Lucy.

Citește și: De unde ar proveni mumiile „extraterestre” din Peru, de fapt. Analiză genetică a scos adevărul la iveală

„Mă așteptam să găsesc consistență în acele reconstrucții expuse în muzee de istorie naturală. Dar diferențele erau atât de mari încât aproape că am crezut că niciunul dintre autorii anteriori nu văzuse vreodată o reconstrucție de hominid înainte să înceapă propria lucrare,” a declarat Ryan Campbell, expert în cadrul Universității din Adelaide, Australia.

O analiză anterioară a 860 de reconstrucții de hominizi (un grup ce include oameni, maimuțe și rudele lor apropiate dispărute), provenind din 55 de muzee, a arătat discrepanțe majore. Chiar și atunci când era vorba de aceiași indivizi.

În reconstrucțiile fețelor lui Lucy și ale copilului Taung recente, cercetătorii au încercat „să se îndepărteze de intuiție”. Și să fie cât mai riguroși și transparenți din punct de vedere științific, au scris experții în articol, în încercarea de a afla cum ar fi arătat strămoșii noștri acum 3 milioane de ani.

Cum ar fi arătat Lucy

Pentru copilul Taung, experții au folosit tehnici tradiționale de turnare pentru a face un duplicat al craniului pornind de la o copie fidelă a specimenului original. Deși craniul copilului era bine conservat, au trebuit totuși să facă presupuneri privind modul în care să-i recreeze țesuturile faciale.

Citește și: Un mister biblic vechi de 5.500 de ani ar fi fost elucidat. Ce au descoperit arheologii în Israel

Reconstrucția lui Lucy, însă, a fost o provocare. Deși este cel mai reconstruit strămoș timpuriu al omului, „Lucy este un candidat slab pentru procedura de reconstrucție facială. Deoarece cele mai multe dintre oasele craniene lipsesc,” au scris cercetătorii. Totuși, mandibula ei este relativ completă, ceea ce a ajutat artiștii să refacă forma capului.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Pentru Lucy, echipa a folosit date despre grosimea pielii la oamenii moderni. Acestea au fost introduse în ecuații concepute pentru a estima grosimea țesuturilor la hominizi timpurii. Dar chiar dacă rezultatul poate părea mai bun decât reconstrucțiile bazate pe intuiție, „noi credem că nu este deloc așa,” au scris cercetătorii.

Asta pentru că ecuațiile folosite uneori ofereau rezultate negative, imposibile în realitate (un animal nu poate avea grosime negativă a țesutului).

„Astfel, aceste ecuații sunt poate adecvate doar pentru reconstrucția hominizilor mai asemănători oamenilor moderni,” au concluzionat experții.

Reconstrucția unui specimen neanderthalian, cunoscut ca Amud 1, a fost mai ușoară. Deoarece omul de Neanderthal, comparativ cu grupul lui Lucy, avea mai multe similitudini faciale cu oamenii moderni. Totuși, echipa a trebuit să estimeze, pe baza altor seturi de date, poziționarea unor trăsături precum profilul nasului sau lățimea gurii.