Istoria umanității este atât de diversă și plină de surprize, încât până și oamenii de știință au rămas surprinși să facă o asemenea descoperire.
Specialiștii au analizat mulți ani la rând primele apariții ale speciai umane și au făcut cercetări avansate pe cea mai apropiată „rudă” a omului așa cum îl cunoaștem astăzi, și anume omul din Neanderthal.
Rămășite dintr-o peșteră confirmă că un om a avut părinți din specii diferite
Cu toate acestea, se cunosc foarte puține informații despre Denisovani care, de asemenea, reprezintă o „rudă” îndepărtată a umanității. Denisovenii au trăit la mijlocul Paleoliticului.
Această sub-specie de oameni arhaici au jucat un rol extrem de important în evoluția umană așa cum o cunoaștem în zilele noastre. Denisovenii sunt strâns legați de cei din Neandertal, care sunt strămoșii noștri.
Specialiștii au analizat structura oaselor și a dinților de la oameni din Neanderthal și de la Denisoveni după ce au găsit niște fragmente în Siberia, în Munții Altai. Acolo au găsit rămășitele unui om care avea părinții din ambele specii, unul fiind din Neanderthal, iar celălalt fiind Denisovan.
Această descoperire a fost făcută în urma unui proiect numit „Găsirea de fosile și amprente și identificarea rămășițelor noului Denisovan din Asia în perioada Plestocen”. Proiectul a fost menit să scoată la lumină mai multe detalii despre speciile care au dispărut cu mult timp în urmă și să definească relația care a existat între oamenii din Neanderthal și Homo sapiens, potrivit Unilad.
Katerina Douka, de la Institutul Max Planck din Jena, Germania, a fost cea care a condus acest proiect. Ea declarat:
„Vrem să aflăm unde au locuit și când au intrat în contact cu omul modern, dar și de ce au dispărut”.
Echipa lui Katerina Douka a analizat fragmente de oase găsite într-o peșteră din Siberia în 2010. Ea împreună cu Tom Higham de la Universitatea Oxford au folosit o tehnologie rară numită Zooarheologie prin care au demonstrat că fiecare grup de mamifere are forme diferite de colagen în oase.
Unul dintre sutele de oase a căror structură a fost atent studiată a rezultat că era de la un om a cărui specie era neclară. O mostră a fost dusă la Leipzig pentru mai multe cercetări și s-a aflat că aparținea unui adolescent care murit la vârsta de 13 ani.
Citește și: Grăsime de pui transformată în curent electric. Cum au făcut oamenii de știință descoperirea inedită
Ce i-a surprins și mai tare pe cercetători a fost că jumătate din ADN aparținea unui Denisovan, iar cealaltă jumătate unui om din Neanderthal. Au decis să retesteze fragmentele osoase și au obținut aceleași rezultate.
Rămășițele datau de acum 90.000 de ani, când o femeie din Neanderthal s-a întâlnit cu un bărbat Denisovan și au avut un copil.
„E incredibil. E ca și cum am găsit acul în carul cu fân”, a mai spus Katerina Douka după descoperire.
Oamenii din Neanderthal și Denisovenii sunt două grupuri diferite de strămoși ai omului care au trăit la distanță de 390.000 ani. Dar, cumva, doi dintre ei au reușit să se întâlnească.
