Ce sunt „furtunile fungice” care se răspândesc în SUA. Pot fi foarte periculoase, avertizează experții

Urmărește A1 pe Discover

Deși „furtunile fungice” nu sunt un fenomen nou, au atras atenția la nivel mondial anul acesta din cauza răspândirii lor îngrijorătoare.

Cea mai devastatoare furtună de acest gen din istoria SUA a fost numită Duminica Neagră, care a afectat 6 state, de la Nebraska, în nord, până în Texas, în sud, scrie BBC News.

Vânturi extrem de puternice au ridicat aproximativ o treime de milion de tone de strat fertil de sol uscat și l-au transformat într-un adevărat viscol de praf.

Pe măsură ce soarele a fost complet acoperit, temperatura a scăzut de la 29 de grade Celsius până la puțin peste 10 grade Celsius, iar vizibilitatea s-a redus rapid la zero.

Ce sunt „furtunile fungice” care se răspândesc în SUA

Furtuna din Duminica Neagră a avut loc în urmă cu peste 90 de ani, pe 14 aprilie 1935, și a devenit simbolul perioadei cunoscute drept Dust Bowl („Bolul de Praf”), care a lăsat milioane de hectare din preeriile americane devastate. Numeroase persoane și-au pierdut locuințele și altele s-au confruntat cu sărăcia în urma furtunii.

Furtuna uriașă de praf a afectat o suprafață de aproximativ un milion de kilometri pătrați și a avut nevoie de ore întregi pentru a se risipi. În urma ei au rămas câmpuri devastate, cu recolte distruse, cadavre de animale, locuințe și hambare îngropate pe jumătate în praf, precum și victime omenești. Fie sufocate pe loc, fie răpuse ulterior de pneumoconioză (cunoscută și drept „pneumonia de praf”), provocată de plămânii încărcați cu particule de praf.

În ziua de azi, furtunile de praf devin tot mai frecvente în Statele Unite. Unii specialiști se tem că un asemenea dezastru s-ar putea repeta.

În anii 1930, praful se acumula în podurile caselor până când tavanele cedau sub greutate. În același timp, electricitatea statică de înaltă tensiune generată în interiorul furtunilor electrocuta oameni aflați în automobile.

Citește și: Virusurile care ar putea cauza o nouă pandemie. Experții trag un semnal de alarmă

Astăzi, aceste probleme nu mai reprezintă un pericol major, însă afecțiunile provocate de praf, precum pneumoconioza care a făcut victime în timpul Duminicii Negre, continuă să fie o amenințare.

Estrella Herrera, cercetătoare la Universitatea California, care studiază impactul prafului asupra sănătății, a descoperit că numărul internărilor în spitale poate crește de 5 ori după o furtună de praf în Texas.

„Inhalarea unor concentrații ridicate de particule fine aflate în suspensie în aer poate provoca inflamații în diferite părți ale organismului și poate agrava numeroase probleme de sănătate deja existente,” a explicat Herrera.

Copiii mici, persoanele în vârstă și cei care suferă deja de afecțiuni precum astmul sau bronșita sunt deosebit de vulnerabili la inhalarea prafului.

Cele mai fine particule pot pătrunde chiar și în sânge și în creier. Ceea ce crește riscul de boli cardiovasculare și accidente vasculare cerebrale. În Africa Subsahariană, o creștere de numai 15% a concentrației particulelor fine din aer a fost asociată cu o majorare cu 25% a mortalității infantile.

De ce sunt periculoase astfel de furtuni

Bacterii periculoase sau spori fungici pot fi transportați de particulele de praf și răspândiți pe distanțe foarte mari. În regiunea Sahel, situată la sud de Sahara, nivelurile ridicate de praf sunt strâns corelate cu apariția meningitei bacteriene. Formează ceea ce specialiștii numesc „centura meningitei”, care se întinde din Senegal până în Etiopia.

În Statele Unite s-a înregistrat și o creștere accentuată a cazurilor de Febră de Vale , o infecție fungică care ar fi favorizată de furtunile de praf.

Citește și: Boala la care te expui dacă stai jos chiar și 1 oră în plus. Puțini știu care e pericolul real

Boala poate dura luni de zile și uneori este fatală. Deși e endemică în regiunile aride și prăfoase din sud-vestul SUA, diagnosticele apar tot mai frecvent și în alte zone ale țării.

Mai multe studii au asociat creșterea numărului de îmbolnăviri cu furtunile de praf. Ceea ce sugerează că sporii existenți în sol sunt ridicați în atmosferă și transportați la distanțe mari.

Pe scară largă, temperaturile tot mai ridicate, seceta și condițiile tot mai prăfoase generate de încălzirea globală contribuie la răspândirea bolii. Între 1998 și 2011, numărul cazurilor a crescut de 10 ori.

În prezent, Febra de Vale face deja victime în state precum Oregon și Washington. Cercetătorii estimează că, în următoarele decenii, boala se va extinde și în Midwest, precum și în Canada.