Urmărește A1 pe DiscoverUnele superstiții care au rezistat până în ziua de azi au fost împrumutate, cu mici modificări, din alte culturi.
Acestea au fost transmise din generație în generație, de obicei prin cale orală, și încă sunt folosite în ziua de azi.
De-a lungul timpului, acestea s-au și transformat și prezintă diferite elemente, în funcție de zonă.
Cele mai cunoscute superstiții românești
Unele dintre superstițiile care încă sunt păstrate în ziua de azi provin din alte culturi. De exemplu, ghinionul adus de ziua 13 aparține mai multor culturi și s-a propagat în întreaga lume, scrie Britannica. În România, a ajuns prin intermediul creștinismului, cum Iuda a fost cel de-al 13-lea oaspete la Cina cea de Taină.
Alte superstiții sunt legate de schimbările astronomice și ale vremii. Acestea reprezintă unele dintre cele mai vechi credințe, folosite de strămoșii noștri cu mii de ani în urmă.
Unele dintre semnele din bătrâni sunt legate de corp și diferite indicii despre ce s-ar putea întâmpla pe viitor, scrie Garbo.
Citește și: Originea biblică a vineri 13. Puțini știu de unde provine superstiția
Altele sunt legate de diferite animale care se apropiau sau ajungeau în gospodărie. Multe dintre acestea sunt legate și de prevestirea morții sau venirea ghinionului.
Iată unele dintre cele mai cunoscute superstiții românești care există și în ziua de azi:
Te mănâncă palma stângă sau dreaptă
Aceasta e una dintre cele mai cunoscute superstiții din România și e legată de bani, scrie Libertatea.
Dacă te mănâncă palma dreaptă, se crede că vei primi bani. La polul opus, dacă te mănâncă cea stângă, e posibil să dai bani, scrie Kanal D. Palma dreaptă e cea care primește, palma stângă e cea care dă.
Cântă cucuveaua
Una dintre cele mai cunoscute superstiții românești e legată de moarte. De generații întregi, se crede că dacă auzi o cucuvea cântând, acesta e un semn care prevestește un deces. În aceeași categorie sunt incluse și alte zgomote din natură, precum lătratul unui câine fără motiv, scrie Adevărul.
În romanul Baltagul, de Mihail Sadoveanu, un alt semn prevestitor e cântatul cocoșului în prag, spre poartă.
Ți se zbate ochiul/sprânceana/fruntea
Potrivit Gabor, atunci când se zbate o parte capului, acesta e un semn prevestitor în tradiția românească. Fiecare dintre aceste procese naturale are o altă semnificație.
De exemplu, dacă se zbate fruntea și simți o presiune în acea zonă, se zice că vei auzi o veste rea. La fel dacă se zbate urechea stângă, pe când zbătutul urechii din dreapta prevestește auzirea unei vești bune.
Dacă ți se zbate ochiul drept, înseamnă că vei avea parte de succes în planurile tale. În schimb, dacă ți se zbate ochiul stâng (sau sprânceana stângă), atunci te vei enerva.
Tradiții de Lună Plină sau Lună Nouă
În cadrul celor mai cunoscute superstiții românești se numără cele legate de Lună Plină sau Lună Nouă. De Lună Plină, se crede că farmecele și rugăciunile sunt amplificate. Din acest motiv, pe vremuri, bătrânii apelau la ritualuri sau slujbe de lecuire și binecuvântare mai des în această perioadă.
Citește și: Ce nu trebuie să lipsească din bucătărie pentru a avea noroc la bani. Mulți nu țin cont de asta
De asemenea, în unele zone, orice renovare în casă se făcea de Lună Plină, scrie Adevărul. Atunci când vine vorba de semănat, în unele zone preferau să facă acest lucru de Lună Nouă, care semnifică noi începuturi, pe când în altele acest proces acea loc de Lună Plină, care semnifica rod bogat.
Schimbarea vremii
Atunci când vine vorba de schimbarea vremii, există numeroase superstiții, scrie Adevărul. Multe dintre ele sunt legate de ziua anumitor sfinți. De exemplu, dacă plouă de Sf. Gheorghe, pe 23 aprile, e posibil să fie un an cu inundații. Dacă e Lună Plină de Sf. Dumitru, pe 26 octombrie, se crede că va fi iarnă grea.
O altă superstiție din aceeași categorie e legată de Babele de la începutul lunii martie, din 1-9. În funcție de ce Babă îți alegi și dacă plouă sau e soare în acea zi, se crede că așa va fi tot restul anului tău.
De asemenea, se crede că dacă vor cânta cocoșii seara, a 2-a zi va fi ploioasă. La fel dacă ies furnicile din mușuroi și par agitate.
Printre alte superstiții românești, dar de această date locale, se numără și pasărea care bate la geam (veste că vin oaspeți), monede găsite pe jos (noroc, dar tradiția e să îți faci cruce înainte să le ridici), ceasul care se oprește (fie un alt semn prevestitor al morții sau semn că e nevoie de liniște în casă, în funcție de zonă), ploaie măruntă de dimineață (zi cu spor și belșug în casă), pisica se spală mai des decât de obicei (se schimbă vremea) și pom înflorit înainte de vreme (ți se va îndeplini o dorință).
