Urmărește A1 pe DiscoverPrimii oameni care au ajuns în Europa după ce au părăsit Africa aveau nasuri și fețe mmai late, potrivit unei noi analize.
Experții au studiat un craniu vechi de 43.000 de ani, ce a fost descoperit în Republica Cehă, scrie IFL Science.
Acesta ar fi aparținut unei femei dintr-o populație cunoscută drept Zlaty kun (ZK).
Femeia a trăit la doar câteva milenii după ce Homo sapiens s-au împerecheat cu omul de Neanderthal.
Cum ar fi arătat primii oameni din Europa
Descoperit inițial în 1950, craniul ZK se află momentan la Muzeul Național din Praga. E foarte bine conservat pentru vechimea sa, motiv pentru care poate oferi noi informații despre strămoșii noștri.
Prin urmare, experții au realizat 3 tipuri separate de reconstrucție facială pe baza craniului preistoric.
Prima metodă a implicat aplicarea pe fosilă a grosimilor cunoscute ale țesuturilor moi și ale mușchilor faciali. Ceea ce a dus la modelul A.
Pentru a crea modelul B, cercetătorii au apelat la paleoartista Elisabeth Daynes, care a folosit datele echipei pentru a produce o „aproximare facială manuală hiperrealistă”.
În final, autorii au realizat o reconstrucție facială virtuală prin cartografiere digitală a 78 de repere anatomice osoase distincte pe craniu, ce a dus la modelul C.
Per ansamblu, modelele A și B au fost cele mai asemănătoare între ele. Ambele aveau „nasuri scurte și late, o punte nazală lată, dar cu un vârf nazal rotunjit mai puțin proeminent”.
În schimb, modelul C avea o frunte mai bombată, un nas mai îngust și o bărbie ascuțită, rezultând „o formă facială clar triunghiulară”.
Experții au comparat aceste trei reconstrucții cu fotografii ale unor femei moderne din Cehia și Camerun. Astfel, au observat că modelele A și B se încadrau foarte mult în variația observată la eșantionul camerunez, în timp ce modelul C era oarecum mai apropiat de profilul ceh.
Analiza genetică a specimenului ZK a indicat că femeia avea probabil pielea, ochii și părul închise la culoare. Acestea erau caracteristici tipice primilor oameni care au părăsit Africa.
Pigmentarea mai deschisă a apărut abia mult mai târziu, ca adaptare la viața în latitudini nordice, unde lumina solară era mai puțin intensă.
Ce caracteristici faciale aveau strămoșii oamenilor
Autorii studiului notează, de asemenea, că nasurile late și fețele largi oferă anumite avantaje în climatele tropicale și calde. Prezența acestor trăsături în craniul ZK subliniază apropierea sa evolutivă de indivizii care trăiau în Africa.
Totuși, ceea ce rămâne mai puțin clar e modul în care ascendența neanderthaliană a lui ZK i-ar fi putut influența aspectul.
Datele genetice sugerează că acest individ a trăit la doar 80 de generații după principalul eveniment de încrucișare dintre oamenii moderni și omul de Neanderthal și înainte de separarea dintre europenii și est-asiaticii actuali.
Astăzi, diferite populații au cantități diferite de ADN de om de Neanderthal, care joacă un rol minor în modelarea feței și a altor trăsături.
Totuși, multe aspecte ale morfologiei ZK rămân dificil de evaluat, deoarece acest grup preistoric reprezintă o „ramură laterală” umană care nu a lăsat o moștenire genetică în populațiile umane din Epoca de Piatră sau în cele moderne.
