EPIDEMIA DE...DANS! 400 de oameni au murit pentru că nu s-au putut opri din chiuială! ”Au jucat până li s-au rupt pingelele. Dănțuiau și crăpau 15 pe zi. Primăria le-a adus și orchestră!”

Urmărește A1 pe Discover

Unul dintre marile mistere ale istoriei este epidemia de...dans apărută în 1518, în Strasbourg. În mijlocul verii, peste 400 de oameni au ieșit pe ulițe spre a dănțui non-stop. Pentru că au crezut că prin muzică le vor potoli setea de dans, autoritățile au adus orchestre, astfel că francezii - printre care și mulți copii - nu s-au oprit vreme de câteva săptămâni. Documentele bisericești vorbesc și despre 15 morți pe zi!!!

E mijloc de iulie, 1518, când doamna Trofeea iese pe o uliță în Strasbourg și începe să...danseze. Chinuie și joacă șase zile la rând, fără ca cineva să o poată întrerupe. Mai mult, în loc să considere că ceva e în neregulă, la finalul săptămânii alte 34 de persoane i se alătură. Toată lumea joacă, sunt chiar și doi copii în colbul arșiței. La finalul lunii 400 de persoane se află la marea petrecere și toată lumea saltă picioarele.

Documentele istorice, notele scrise de preoții catedralei sunt extrem de clare: ”Jucau până își rupeau pingelele, dansau așa cum până atunci nu se mai văzuse!” Este o adevărată epidemie de..dans! Autoritățile nu știu ce să mai facă. Cineva spune că dacă ar avea o orchestră, un cadru organizat, totul s-ar termina, pentru că le-ar trece...setea de dans. Așa că li se aduc câțiva menestrei, li se construiește un spațiu adecvat, li se ridică tribune. ”Maratonul” durează o jumătate de lună. ”Unii oameni sângerau, dar continuau să danseze”, scriu cronicile. Sunt 15 victime mortale în fiecare zi. În momentul în care treaba se potolește, se numără 400 de morți!!!

Peste ani, specialiștii încearcă să găsească o explicație. Totul este pus pe seama consumului de ciuperci, servite mult de către localnici. Acestea conțineau cantități mari de ergotamină, o substanță ce are acțiuni vasoconstrinctoare. De asemenea, specia respectivă de ciuperci (Claviceps) este asociată și cu LSD-ul, drogul cunoscut, ceea ce poate explica multe lucruri. ”Ca să fim clari. Aceste persoane nu au avut numai mișcări convulsive, ci au dansat în cel mai serios mod”, spune John Waller, istoricul care s-a ocupat îndeaproape de fenomen.