Urmărește A1 pe DiscoverÎn noaptea de 30 spre 31 mai vom avea parte de un fenomen inedit din punct de vedere astronomic.
Atunci va avea loc o Lună Plină, dar aceasta e diferită față de celelalte din următoarele decenii, scrie Science Alert.
Această Lună Plină e numită și o micro-Lună albastră, datorită mai multor factor care o influențează.
Acest fenomen nu va mai avea loc până în anul 2053, potrivit estimărilor experților.
Fenomen astronomic inedit vizibil în acest weekend
Fenomen astronomic inedit vizibil va fi o Lună Albastră, adică apariția rară a unei a 2-a Luni Pline într-o aceeași lună calendaristică. Acest fenomen are loc o dată la câțiva ani.
Mai mult, această Lună Plină va fi și aproape de apogeu, cel mai îndepărtat punct din orbita ușor eliptică a Lunii în jurul Pământului.
Citește și: NASA a dezvăluit cum va construi „un oraș pe Lună” în doar 6 ani. Cum e posibilă structura istorică
Luna Plină din luna mai mai e numită și Luna Florilor în anumite culturi. Dar această denumire nu se aplică de obicei unei Luni Albastre.
La o distanță de 406.135 kilometri, această Lună va fi cea mai îndepărtată micro-Lună Plină dintre cele 3 care vor avea loc în 2026. Ceea ce înseamnă că va fi cea mai mică Lună Plină pe care o vom vedea anul acesta, sau chiar până în 2028.
Următoarea micro-Lună albastră nu va mai putea fi observată până cel puțin în iulie 2053.
Cum au loc micro-Lunile Pline
Micro-Lunile și opusul lor mult mai spectaculos, super-Lunile, sunt o consecință naturală a formei ușor ovale a orbitei Lunii. Deoarece orbita nu e un cerc perfect, există un punct în fiecare orbită în care Luna e cea mai apropiată de Pământ, numit perigeu, și un punct în care e cea mai îndepărtată, numit apogeu.
Distanța medie dintre Lună și Pământ e de aproximativ 384.400 kilometri. Însă distanțele de perigeu și apogeu variază deoarece traiectoria orbitală a Lunii oscilează ușor, în principal din cauza atracției gravitaționale a Soarelui și a relației aflate în continuă schimbare dintre Pământ și Lună.
În plus, orbita Lunii suferă un fenomen numit precesie. Forma ovală nu urmează exact aceeași traiectorie de fiecare dată. Acest lucru înseamnă că momentele perigeului și apogeului nu sunt perfect sincronizate cu ciclul lunar, astfel că vedem doar 2 sau 3 micro-Luni Pline și 3 sau 4 super-Luni Pline pe an.
Ca să fie și mai complicat, nu există o definiție oficială pentru o super-Lună sau o micro-Lună, iar faptul că avem sau nu una depinde de criteriile folosite.
Time and Date stabilește un prag strict pentru micro-Lună la 405.000 de kilometri de centrul Pământului. Însă specialistul în eclipse Fred Espenak de la Astropixels o definește drept o Lună aflată „în interiorul a 90% din cea mai mare distanță față de Pământ dintr-o anumită orbită”. E o definiție mai permisivă, care ține cont de variațiile distanțelor de apogeu și perigeu.
O Lună Albastră este însă mult mai clar definită. E un fenomen care apare deoarece luna sinodică și luna calendaristică nu sunt perfect sincronizate. O lună sinodică durează 29.53 zile, în timp ce o lună calendaristică are de obicei 30 sau 31 de zile.
Asta înseamnă că poziția Lunii Pline în calendar se deplasează ușor de la o lună la alta. O dată la 2 sau 3 ani, Luna Plină apare suficient de devreme într-o lună încât următoarea Lună Plină să aibă loc tot înainte de sfârșitul aceleiași luni.
AI a descoperit o soluție surprinzătoare pentru o problemă veche de 80 de ani. Și matematicienii au fost uimiți... De ce au sticlele de vin adâncituri pe fund. Puțini știu răspunsul adevărat...
