Urmărește A1 pe DiscoverDeși în România benzile desenate nu au cunoscut același succes ca în țări precum SUA, Franța sau Belgia, acest tip de publicație are o istorie bogată și în țara noastră, chiar dacă eroii autohtoni nu au fost construiți pe același tipar cu mult mai cunoscuții supereroi americani.
Astfel, în timpul în care în SUA abia își făceau apariția primele benzi desenate cu supereroi produse de celebrele edituri Marvel și DC Comics, în România trecuseră mai bine de 10 ani de la apariția primului erou românesc de bandă desenată. Este adevărat că acest așa-zis erou nu avea nicio putere supranaturală, nu se lupta cu nimeni și nu era în niciun fel unic, ci reprezenta o caracterizare, satirică ce-i drept, a societății românești din acea vreme.
În prezent, benzile desenate au o popularitate în creștere în România, popularitate datorată atât publicațiilor românești (Harap Alb Continuă, TFB, Abația) care au reușit să atragă publicul tânăr, pasionat de literatură SF și fantasy, dar și a benzilor desenate americane traduse în limba română, publicații cunoscute în România și datorită filmelor cu supereroi apărute în ultimii ani.
Începuturi
Chiar dacă în Statele Unite benzile desenate au cunoscut cel mai mare succes, acestea au apărut pentru prima data în Europa. The Glasgow Looking Glass este considerată prima bandă desenată în adevăratul sens al cuvântului, primul număr apărând pe 11 iunie 1825. Revista, care a apărut în total în 19 numere, era o satiră despre societatea scoțiană, criticând într-un mod amuzant societatea și politica Scoției secolului al XIX-lea.
.jpg)
În Statele Unite, primele benzi desenate au început să apară în anii 30, prima revistă de benzi desenate fiind considerată de multe persoane publicația Famous Funnies:A Carnival of Comics.
Deși mai existau ziare care publicau diverse scurte povestiri ilustrate în paginile lor, revista Famous Funnies a fost prima revistă dedicată în totalitate benzilor desenate. Fiindcă revista a apărut în timpul marii crize economice americane, un factor decisiv care a contribuit la succesul acesteia a fost prețul redus, de 10 cenți, care era printat direct pe copertă. Astfel, revista a început să se bucure de un succes din ce în ce mai mare și ca o urmare firească, a început să aibă și o competitie în creștere.
Revista Famous Funnies este considerată de multe persoane ca fiind prima revistă americană de benzi desenate, reprezentând inspirația celor care mai târziu au creat celebrele benzi desenate Marvel sau DC Comics.
Că tot veni vorba despre benzile desenate create de cei de la Marvel și DC Comics, trebuie menționat faptul că aceste două mari edituri au început să cunoască succesul mai târziu, începând cu anii 40-50, când și-au făcut pentru prima dată apariția eroi precum Superman, Batman, Captain America sau XMen.
În bătălia supereroilor americani, câștigătorul detașat din punct de vedere al popularității și al numărului de reviste vândute este Superman, eroul creat de DC Comics, cu peste 600 de milioane de numere vândute. De altfel, de la primul număr apărut în 1938, benzile desenate cu Superman nu s-au oprit niciodată din producție, apărând numeroase adaptări și reinterpretări ale aventurilor zeului Kryptonian. Superman deține recordul și pentru cel mai mare preț plătit vreodată pentru o revistă de bandă desenată, primul număr al revistei fiind vândut cu peste trei milioane de dolari.
Primul număr al revistei Action Comics reprezentând debutul lui Superman, revistă vândută recent cu 3.2 mil. $
Banda desenată românească
În începuturile sale, banda desenată românească a fost destinată în primul rând copiilor, de multe ori poveștile conținând diverse morale și învățături.
Astfel, prima revistă pentru copii și considerată o precursoare a revistelor de benzi desenate romanești a fost revista Amicul copiilor, cu primul număr apărând pe 1 Aprilie 1891.
Editată sub coordonarea lui B.P. Hașdeu, revista Amicul copiilor prelua povești din reviste austriece sau germane dar și publicații ale autorilor autohtoni, precum Creangă, Slavici sau Eminescu. Această revistă este considerată o precursoare a benzilor desenate din România datorită faptului că a fost prima revistă care pe lângă text, conținea și ilustrații, așa numitele ”povești în imagini”.
Dacă Amicul copiilor era o combinație între o revistă de povești și o revistă de benzi desenate, primele benzi desenate propriu-zise au apărut puțin mai târziu în Revista Copiilor. Revista a apărut între 1896 și 1897, în alb-negru, iar în conținutul acesteia au fost publicate primele benzi desenate 100% românești: Pisica spălată și Măseaua Babei.
În cele 24 de pagini create de Constantin Jiquidi, erau prezentate diverse povestiri așezate în 4 casete pe o pagină, cu textul scris în versuri.
Începând cu anii 20, universul benzilor desenate românești începe să se diversifice, apărând noi autori și publicații. Astfel, își face debutul primul supererou național de benzi desenate, sub numele de Haplea.
Dacă mai devreme vorbeam despre cel mai de succes supererou american, trebuie neapărat să-l menționam pe primul și cel mai celebru erou de banda desenată românească: Haplea. Da, deși cu siguranță ați auzit acest nume până acum, poate că nu știați că Haplea este un personaj de bandă desenată, care și-a făcut debutul în anul 1924 în revista Dimineața Copiilor.
Personajul a fost creat de scriitorul Nicolae Batzaria (sau Moș Nae, după cum se semna acesta), fiind unul dintre cele mai cunoscute personaje din literatura românească. Chiar și acum, la peste 90 de ani distanță de la prima mențiune a lui Haplea, personajul este în continuare subiectul unei reviste de benzi desenate, doar că de data aceasta, Haplea este un personaj modern, îmbrăcat la modă și care se confruntă cu probleme actuale din societatea românească.
Haplea
Fiind puternic caracterizat de cenzură, regimul comunist și-a lăsat amprenta și asupra publicațiilor de benzi desenate din România care au fost interzise o perioadă în anii `40-`50.
Totuși, începând cu anii `70, banda desenată românească a început să crească din nou, datorită unor reviste precum Licurici sau Cutezătorii. Aceasta din urmă a fost una dintre cele mai importante revise pentru copii ale secolului trecut, apărând săptămânal și incluzând în fiecare ediție câteva pagini ilustrate. Tot revista Cutezătorii a lansat și primul concurs dedicat caricaturiștilor amatori și jurizat de un celebru caricaturist spaniol și organizat împreună cu revista franceză Pif.
Astfel, au început să apară din ce în ce mai mulți artiști și publicații care se exprimau prin intermediul ilustrațiilor, fiind publicate numeroase albume de benzi desenate adaptate după romane celebre, de la romane de Sadoveanu până la operele lui Jules Verne.
Începând cu anii `80, prin apariția asociației ”BD Craiova”, a început să se dezvolte și domeniul science-fiction, crescând numărul de fanzine cu benzi desenate SF și numărul revistelor de benzi desenate americane sau franceze traduse în limba română.
Benzi desenate românești în 2016
În România, banda desenată nu s-a bucurat (până acum) de o popularitate foarte mare în rândul publicului tânăr, fanii BD-ul din România fiind adesea persoane care au descoperit aceste publicații cu mulți ani în urmă, când orice revistă străină era o adevărată comoară.
Chiar și așa, în ultimii ani benzile desenate au început să câștige popularitate în rândul unui segment mai extins de public, dar cu precădere în rândul tinerilor. Cu siguranță că un factor important în creșterea popularității benzilor desenate în România îl reprezintă avalanșa de filme inspirate din benzile desenate americane, filme care ajutate de bugete uriașe și efecte speciale realizate cu măiestrie au devenit un adevărat fenomen.
Astfel, multe persoane care au început să îndrăgească supereroii de Hollywood și-au dorit să-i cunoască pe aceștia și în forma lor originală, adică în paginile revistelor de benzi desenate.
Până de curând, singura modalitate de a face acest lucru era prin achiziționarea acestor reviste din strainate, fie fizic fie de pe internet, ele nefiind disponibile în magazinele românești.
Totuși, în ultimii ani au început să apară din ce în ce mai multe magazine specializate doar pe benzi desenate, astfel apărând și variantele traduse în limba română a aventurilor lui Spiderman, Batman, Deadpool sau Ironman. Așadar, în momentul de față există numeroase surse de unde pot fi achiziționate benzi desenate in limba romana.
Un segment aparte al acestor publicații îl reprezintă benzile desenate 100% românești. De la poveștile lui Haplea din anii 20, am ajuns ca în 2016 să avem parte de alți eroi din folclorul românesc transpuși pe bandă desenată, doar că de data aceasta, acești eroi sunt prezentați într-o cu totul altă ipostază.
Cea mai importantă bandă desenată românească și singura de acest tip care apare regulat de mai bine de 4 ani, este revista de benzi desenate Harap Alb Continuă sau HAC! mai pe scurt, o revistă care a luat povestea arhicunoscută a lui Creangă și a transformat-o într-o bandă desenată modernă, cu supereroi și eroine, cu creaturi fantastice și povești adaptate publicului tânăr, fascinat de literatura SF și fantasy.
Scenariul plin de suspans, acțiunea continuă și ilustrațiile mai mult decât fascinante au făcut din Harap Alb Continuă o revistă cu peste 10.000 de exemplare vândute de la momentul apariției.
