Live acumFilm: O mie si una de nopti
Prime Time 20:00Asia Express - Drumul comorilor

A militat pentru contracepție, cu orice risc, după ce a trăit o tragedie imensă! Margareta a fost aruncată în spatele gratiilor, dar nu s-a oprit! „Femeia este singura stăpână a corpului ei”

Margaret Higgins Sanger nu a suportat ideea ca femeile să nu aibă acces la metode de contracepție. A trăit o tragedie de nedescris și a decis să pună piciorul în prag și să nu mai lase ceva similar să se întâmple pentru vreo altă persoană. A fost aruncată la închisoare și criticată de mulți.

Margaret Sanger.

Se naște pe 14 septembrie 1879, în Corning, New York. Este al șaselea dintre cei 11 copii ai părinților ei. Tatăl ei, Michael Hennessey Higgins, este zidar. Vinde, între altele, pietre funerare. A studiat medicină, dar n-a fost să fie! A devenit ateu și activist pentru drepturile femeilor și pentru educația publică, după ce a fost toboșar, la 15 ani, în armată, în timpul Războiului Civil. Mama ei, Anne, este la polul opus. Este o irlandeză romano-catolică devotată credinței sale.

Așa se face că Anne, într-o căsnicie ce durează 22 de ani, rămâne însărcinată de 18 ori. Îi supraviețuiesc 11 copii. Se dedică familiei, dar piere cu puțin timp înainte de a împlini 50 de ani. Tuberculoză. Margaret, însă, crede că mama îi piere din cauza sarcinilor numeroase.

După ce își îngrijește mama până la ultima ei suflare, Margaret ia o decizie ce are să schimbe nenumărate vieți.

Mai întâi, devine asistentă medicală. Se pregătește în acest sens până anul 1902, când renunță, ajunsă la Spitalul White Plains. În același an se mărită cu William Sanger, un arhitect, și se mută în Hastings, New York. Devine și ea mamă. De trei ori, deși este și ea bolnavă de tuberculoză. O fetiță îi moare brusc, la doar cinci ani.

Îți riscă pielea și publică articole scandaloase

Lucrează ca asistentă în cartiere sărace și, influențată de soțul ei cu politică de stânga, își ia și ea avântul în politică. Scrie două articole despre educație sexual, cu titlurile „Ce ar trebui să știe toate mamele” și „Ce ar trebui să știe toate femeile”, în revista socialist New York Call. Dă naștere unei controverse majore, pentru exprimare francă, dar are și susținători!

Margaret Sanger crede că doar eliberând femeile de riscul unei sarcini nedorite poate avea loc și o schimbare a locului lor în societate. Lansează o campanie prin care cere anularea cenzurii în privința metodelor contraceptive.

Se desparte de soțul ei în 1913. Divorțul îi este finalizat abia în 1921. Un an mai târziu, se recăsătorelte, cu James Noah H. Slee.

Înainte de a trece la cea de-a doua căsnicie, în 1915, Margaret Sanger publică The Woman Rebel (Femeia rebelă) – o publicație lunară de opt pagini, ce promovează contracepția,. cu sloganul „Fără zei, fără stăpâni”. Face popular în acest fel și termenul de „contracepție”. Susține că fiecare femeie trebuie să fie „stăpâna absolută a corpului ei”. Începe un război între ea și autorități. Nu se dă bătută. Publică și o broșură în care descrie în detaliu mai multe metode de contracepție. Ajunge să fugă din țară, în Regatul Unit, ca să evite închisoarea.

Deschide două clinici și ajunge la închisoare

Este hotărâtă și neobosită. În octombrie 1916, deschide o clinică de planificare familială și control al sarcinii, prima de felul ei în SUA. Este arestată din nou. Este acuzată că le-a oferit femeilor diafragme și informații despre contracepție. De data asta nu mai scapă. Petrece 30 de zile la închisoare.

În 1923, Sanger mai deschide o clinică – prima clinică legală de control al sarcinii, numită Biroul de Cercetări Clinice.

Cel de-al doilea soț al ei ajunge să fabrice diafragme în Statele Unite ale Americii, după ce aduce diafragme ăn New York, din Canada, în cutii etichetate cu „Ulei 3 în 1”.

Margaret Sanger continuă să susțină cauza controlului sarcinilor chiar și după ce se pensionează, la începutul anilor ’40. Patronează proiecte de cercetare pentru dezvoltarea spermicidelor, a prafurilor cu spumă și, în final, a anticoncepționalelor, pe bază de hormoni.

Moarte de insuficiență cardiacă în 1966, în Arizona, la vârsta de 86 de ani, la aproximativ un an după ce Curtea Supremă din Statele Unite ale Americii legalizează contracepția în SUA.